NATO CA GARANȚIE DE SECURITATE PENTRU MOLDOVA - DE CE NU?

Preşedintele Nicolae Timofti convoacă, luni 7 aprilie, Consiliul Suprem de Securitate; un comunicat al instituției prezidențiale ne spune că în cadrul acestei ședințe va fi analizată situaţia din regiune şi posibilele consecințe ale semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE. Desele întruniri ale acestui organism investit cu funcţii de elaborare, coordonare şi de monitorizare a politicilor în domeniul securităţii vin să dea de gândit și trezesc semne de întrebare. Rezultatele ultimei reuniuni a Consiliului, din 25 februarie, erau liniștitoare și afirmau că securitatea statului moldovean nu este pusă în pericol.

Și deputații moldoveni au discutat despre securitatea statului moldovean. S-a întâmplat  într-o ședinţă cu uşile închise, unde, pe 21 martie au fost invitaţi să prezinte rapoartele lor reprezentanţii ministerelor care au atribuţii la menținerea ordinii și securității statului moldovean. La finalul acestor convorbiri din spatele ușilor închise nu a fost adoptată nici o hotărâre. Ca și președintele moldovean, șeful Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, a avut un discurs liniștitor și a spus presei că, deşi situaţia din regiune este tensionată, nu există motive de panică.

Pe data de 3 aprilie, coaliția majoritară în legislativul moldav a respins cea de a patra moțiune de cenzură depusă de către opoziția comunistă. Evenimentul a avut loc în ziua în care Consiliul European a validat decizia Parlamentului European prin care, începând din 28 aprilie,  cetățenii moldoveni vor putea să călătorească fără vize în Uniunea Europeană. Nu ar exista, așa cum se afirmă, motive de panică.

De ce atunci este necesară încă o ședință a Consiliului de Securitate?

Pentru că există suficiente spaime. Despre una dintre ele - lipsa de responsabilitate politică a opoziției moldovenești, a vorbit șeful Guvernului de la Chișinău, Iurie Leancă: "Îmi pare că opoziţia politică comunistă a deviat atât de mult de la interesul naţional, încât încearcă să creeze panică în societate. Într-un stat democratic, puterea şi opoziţia trebuie să dea dovadă de responsabilitate. Cel puţin în unele subiecte ce ţin de principiile suveranităţii, unde ar trebui să avem o abordare comună. Aţi auzit un comunist să spună vre-un cuvânt de bine cu prilejul abolirii regimului de vize? În schimb am auzit ameninţări cu moartea în adresa unui ministru", a declarat Iurie Leancă. Mai mult, Leancă susţine că PCRM este o forţă distructivă pentru Republica Moldova și a sugerat că opoziția nu ar activa pentru intresele statului moldovean.

O altă îngrijorare a apărut în urma întâlnirii din 4 aprilie, la Moscova, a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov cu omologul său moldovean, Natalia German. Ministrul moldovean de externe a spus că „discuțiile au fost  purtate într-o atmosferă constructivă și deschisă” și că l-a informat Lavrov despre ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova. Spre deosebire de optimismul declarațiilor doamnei Gherman, comunicatul de presă difuzat de ministerul rus de externe purta în el o răceală siberiană:"În cadrul unui dialog constructiv a avut loc un schimb de opinii pe teme de actualitate privind cooperarea bilaterală. A fost subliniat faptul că extinderea în continuare a schimburilor economice şi comerciale, cu aprofundarea cooperării în domeniul umanitar este în interesul popoarelor din ambele ţări", se menţionează sec în comunicatul de la Moscova. Tăcerea referitoare la  preconizata vizită a premierului Iurie Leancă la Moscova provoacă alte temeri.

În schimb, după o lună de interimat la Ministerul Apărării, candidatura liberalilor reformatori, Valeriu Troenco, a fost acceptată de șeful statului moldovean, domnia sa a depus pe 5 aprilie jurământul în calitate de ministru al Apărării. Justificatele îngrijorări pentru soarta Armatei moldovenești au dispărut. Că au fost motive pentru îngrijorare o sugerează și  un comunicat al PLR din care s-a aflat că trei consilieri ai președintelui statului român, Traian Băsescu s-au întâlnit cu șefii Partidului Liberal Reformator. Prezența domnului Chifu în această delegație, coordonator al Departamentului Afaceri Strategice și Securitate Internațională,care în discuțiile avute cu liberalii reformatori a abordat și noua candidatură la cârma apărării sugerează că teama referitoare la soarta oștirilor moldovenești bântuia și la Cotroceni. 

Atunci când strănutul rușilor provoacă gripă în întreaga regiune neliniștile de securitate sunt justificate.În contextul în care anexarea peninsulei Crimeea pune la îndoială actualul sistem de garanții de securitate, noul dialog bilateral moldo-american lansat cu ocazia recentei vizite la Washington a premierului Leancă ar trebui să cuprindă și puncte care țin de reducerea riscurilor de securitate la adresa Republicii Moldova. Modul discret în care asistentul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, a atins tematicile de securitate în timpul conferinței de presă din 30 martie de la Chișinău, unde a anunțat că SUA ofera zece milioane de dolari pentru securizarea frontierelor Republicii Moldova ne spune că aceste subiecte se află deja pe agenda de lucru bilaterală.

În condițiile în care neliniștile de securitate trezesc dureri de cap la București, Chișinău și Washington, după două decenii de aflare a statului moldovean în cadrul Parteneriatului pentru Pace este necesară o reinventare a modalităților de colaborare ale Republicii Moldova cu NATO.  Aprofundarea relațiilor  Moldova -NATO ar trebui să devină un subiect de discuție pe agenda discuțiilor de luni, 7 aprilie, din Consiliul Suprem de Securitate. Extinderea Planului Individual de Acțiuni Moldova-NATO și "creșterea cooperării în domeniul securității și informațiilor cu Guvernul Moldovei", așa cum solicită Congresului SUA senatorul american Jim Inhofe, ar putea fi un pas care, fără a intra în contradicție cu statutul de neutralitate al statului moldovean, ar putea oferi Chișinăului suficiente asigurări de securitate. Așadar NATO, de ce nu?

INTERVIU PENTRU PRESA ROMÂNĂ

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Victor Nichitus atrage atentia asupra realitatii complicate din R. Moldova, unde Vladimir Putin este de ani buni, potrivit sondajelor de opinie, personalitatea politica cea mai simpatizata si de unde sute de mii de persoane au plecat sa munceasca in Rusia.
In opinia jurnalistului basarabean, riscul desprinderii Transnistriei de R. Moldova e mic, dar Rusia are instrumente de presiune mai eficiente asupra Chisinaului, inclusiv in chestiunea energetica.

In privinta Ucrainei, Victor Nichitus considera ca aceasta se indrepta spre federalizare sub presiunea falimentului, iar informatiile referitoare la intentiile ofensive ale Rusiei impotriva Finlandei ori a tarilor baltice sunt povesti care se vand bine publicului occidental.
Victor Nichitus atrage atentia asupra realitatii complicate din R. Moldova, unde Putin este de ani buni, potrivit sondajelor de opinie, personalitatea politica cea mai simpatizata si de unde sute de mii de persoane au plecat sa munceasca in Rusia.


Parlamentul de la Chisinau se pronunta asupra motiunii de cenzura impotriva Guvernului Leanca. Exista informatii referitoare la tentative de mituire a unor deputati pentru un vot pozitiv. Ce sanse sunt sa fie adoptata?

La 7 martie presa din Republica Moldova a avut acces la filmarile operative ale Centrului National Anticoruptie in care era prezentata retinerea a doua persoane tocmai cand trebuiau sa-i transmita unui deputat 250 de mii dolari. In schimbul banilor, alesul poporului urma sa paraseasca fractiunea parlamentara din care face parte si sa voteze impotriva actualului guvern.

In spatiul public basarabean acest subiect de presa nu a mai fost continuat, asa ca nu se stie daca au mai existat tentative de corupere a deputatilor ori daca institutiile statului moldovean au fost cele care au oprit fenomenul.

Referindu-se la motiunea de cenzura inaintata de opozitia comunista, premierul moldovean Iurie Leanca declara ca la audierile parlamentare va vorbi despre provocarile la adresa securitatii statului moldovean la care participa PCRM. "Voi vorbi si despre anumite provocari, inclusiv cele la care participa opozitia comunista. Le sunt recunoscator oponentilor nostri pentru aceasta oportunitate si va promit, stimati comunisti, ca o voi folosi pentru a informa cetatenii din Republica Moldova exact despre ceea ce se intampla", a declarat Leanca.

Liderii Coalitiei Pro-Europene sunt insa optimisti si afirma ca Opozitia nu are capacitatea de a asigura numarul necesar de voturi pentru demiterea Cabinetului Leanca. Se cunoaste ca, in discursul sau, premierul moldovean va face apel la responsabilitatea pe care o au deputatii moldoveni pentru a pastra cursul european al Republicii Moldova.

Pierderea majoritatii parlamentare detinute de catre Coalitia Pro-Europeana de la Chisinau ar trimite Republica Moldova intr-o criza politica, ce ar avea ca finalitate doar alegerile parlamentare anticipate. In urma sondajelor de opinie realizate in spatiul pruto-nistrean, principalul favorit al acestor alegeri ar fi Partidul Comunistilor, formatiune politica, ce militeaza pentru apropierea statului moldovean de Uniunea Vamala, controlata de Federatia Rusa.

Presedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, afirma recent ca "pe teritoriul Republicii Moldova, dar si in regiune, se da o lupta geopolitica dura". Cum comentati aceasta declaratie?

Are dreptate. Anexarea peninsulei Crimeea este doar varful unui iceberg care pluteste in tulburata apa geopolitica a regiunii. Actiunea Federatiei Ruse a pus la indoiala intreg sistemul de garantii de securitate din aceasta zona, a scos, pentru a cata oara, fragilitatea Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa si a subliniat necesitatea reinventarii NATO.

Fara sa le numeasca, asistentul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, s-a referit la aceste tensionate aspecte ale regiunii in timpul conferintei de presa din 30 martie de la Chisinau, unde a anuntat ca SUA ofera zece milioane de dolari pentru securizarea frontierelor R. Moldova.

Reprezentantul unui alt mare actor politic, de data aceasta european, s-a referit si el la Republica Moldova. Aflat la Bucuresti, Joseph Daul, presedintele PPE, formatiune politica, ce domina Parlamentul European, a spus ca "statul moldovean trece prin momente dificile si ca urmareste cu atentie ceea ce se intampla in regiune." Sunt doar cateva din gesturile de solidaritate pe care le primeste Chisinaul, iar ele sunt o confirmare a faptului ca in fata unui eventual pericol Guvernul de la Chisinau are prieteni si aliati.

Cat de mare este puterea politica a comunistilor in acest moment, dincolo de numarul de mandate din Parlament?

Actualul Cabinet de Ministri de la Chisinau are suficient de multi prieteni si aliati externi. Semnarea, la Vilnius, a Acordului de Asociere a facut posibila aparitia acestora. Actul politic infaptuit la Vilnius nu ar fi fost posibil fara implementarea unei agende de reforme complicate si nepopulare.

Reformele implementate au facut sa creasca in sondaje indicatorii de simpatie pentru opozitia comunista. De departe formatiunea cu cel mai mare numar de deputati in Parlamentul de la Chisinau, Partidul Comunistilor moldoveni ramane a fi cotat cu cele mai mari sanse de castig la alegerile parlamentare viitoare.

Cunoscut ca fiind o formatiune politica, ce militeaza pentru apropierea de spatiul Uniunii Vamale, dupa anexarea peninsulei Crimeea, Partidul Comunistilor da dovada de retinere in declaratiile pe marginea acestei teme si sugereaza ca nu ar fi de acord cu o eventuala anexare a regiunii transnistrene, parte componenta a statului moldovean. Este un "patriotism" local indreptat catre electoratul rural care le va aduce cu siguranta plusuri.

Cum se vad de la Chisinau planurile lui Vladimir Putin?

Mai multi ani la rand, sondajele de opinie desfasurate in Republica Moldova au demonstrat ca personalitatea politica, ce are cea mai mare cota de simpatie in randul moldovenilor, este presedintele rus Putin. Desigur acest lucru se datoreaza existentei in spatiul public moldav a canalelor de televiziune ruse. Aceste posturi de televiziune modeleaza perceptia opiniei publice.

Autoritatile de la Kiev au dispus recent suspendarea difuzarii posturilor de televiziune rusesti pe teritoriul Ucrainei. Deputatul Ana Gutu a adresat zilele trecute un demers public catre presedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, prin care solicita sa fie oprita propaganda agresiva a posturilor rusesti de radio si televiziune, retransmise pe teritoriul Republicii Moldova.

In conditiile in care, potrivit cercetarilor sociologice, circa un sfert dintre cetatenii moldoveni sunt rusofoni si prorusi, iar la acestia se adauga inca 15-20% de moldoveni care le impartasesc mai mult sau mai putin aceasta orientare, logica propunere a doamnei Gutu ar fi insa scanteia care ar aprinde butoiul cu pulbere si ar fi o motivatie in plus pentru autoritatile de la Kremlin pentru a creste tonul de agresivitate fata de oficialii moldoveni.

Exista un risc real, sporit de desprindere a Transnistriei in noul context?

In conditiile in care atat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, cat si SUA sustin acordarea unui statut special al regiunii din stanga Nistrului in cadrul integritatii teritoriale a Republicii Moldova, riscul de desprindere a regiunii transnistrene este minim.

Desprinderea regiunii secesioniste de statul moldovean este perceputa de comentatorii politici ca o posibilitate de presiune pe care autoritatile ruse o pot exercita oficial asupra Chisinaului. Exista alte metode mult mai eficiente pe care autoritatile de la Kremlin le au la indemana.

Este vorba de presiunile energetice care se fac in lipsa unui contract de furnizare a gazelor naturale cu Gazprom-ul. In acest moment compania Gazprom doar prelungeste periodic contractul cu Republica Moldova. Un alt mijloc de presiune la adresa autoritatilor moldovene tine de prezenta numeroasa (de ordinul a sutelor de mii) a migrantilor moldoveni in Federatia Rusa. Masuri restrictive la adresa lor ar reduce considerabil fluxul de remitente in Republica Moldova.

Desprinderea Transnistriei de Republica Moldova ar fi o ultima masura aplicata de autoritatile ruse la adresa Chisinaului.

Schimba noua situatie politica regionala abordarea in chestiunea unificarii? Devine acest discurs mai actual sau, dimpotriva, mai periculos?

In fata pericolului care planeaza asupra Republicii Moldova, putini sunt moldovenii care mizeaza pe salvare prin unirea cu statul roman. Atat presedintele Basescu, cat si o serie de formatori de opinie de la Bucuresti nu pot accepta faptul ca un sfert dintre cetatenii moldoveni sunt rusofoni si prorusi, iar la acestia se adauga inca 15-20% moldoveni care impartasesc mai mult sau mai putin aceasta orientare.

De aici si discursul statalist al tuturor guvernelor moldovene, iar istoria contemporana a Republicii Moldova demostreaza ca discursul proromanesc a fost foarte bine dozat. Intr-un an electoral care are o miza ridicata, nici o formatiune politica de la Chisinau nu isi va permite sa agite spiritele cu o retorica unionista. In situatia fragila in care se afla Republica Moldova in prezent, aceasta retorica ar valida discursul revizionist al presedintelui Putin.

Anuntul lui Putin privind retragerea unui batalion de la granita cu Ucraina este in mod real linistitor?

Daca stirea referitoare la retragerea unitatilor militare rusesti din regiunea Rostov va fi confirmata si de oficialii NATO - se pare ca acest lucru nu s-a intamplat, ea fiind confirmata de Euronews cu trimitere la anturajul d-nei Merkel - atunci ar fi un semn bun.

Dar e semn clar ca trecem intr-o alta faza de conflict - una economica. Federatia Rusa a anuntat deja un nou pret la gaz pentru Ucraina - de 385,5 dolari, pretul vechi era de 268,5 dolari. La bursa din Kiev se inregistreaza o depreciere masiva a bancnotei oficiale ucrainene hrivna de pana la 11,55 pentru un dolar. Premierul interimar ucrainean domnul Iateniuk a anuntat ca Ucraina este in prag de faliment.

In aceste conditii, oficialii de la Kremlin vor folosi cu siguranta problemele economice cu care se confrunta Kievul pentru ca acesta sa accepte principiul federalizarii ca plan post-conflict de detensionare a situatiei din aceasta zona.

Vi se par credibile informatiile privind intentiile ofensive ale Rusiei impotriva Finlandei si tarilor baltice? Ce vrea de fapt liderul de la Kremlin?

Informatiile referitoare la intentiile ofensive ale Federatiei Ruse indreptate impotriva Finlandei ori a tarilor baltice sunt povesti care se vand bine publicului occidental. Cititorul occidental uita insa ca tarile baltice, ca si statul roman sunt membre ale NATO si beneficiaza de aceasta garantie sigura de securitate.

Liderul de la Kremlin a putut anexa peninsula Crimeea in doar o saptamana si fara a trage un foc de arma doar pentru ca in regiunea respectiva era concentrata o masa mare de cetateni care detineau si cetatenia Federatiei Ruse.

Actiunea arhitectilor de la Kremlin este simpla, anexarea peninsulei intareste prezenta marinei militare ruse la Marea Neagra si da posibilitate federalizarii statului ucrainean care avea tendinta de a fugi din siajul rusesc.

O viitoare evadare a Kievului din zona de influenta rusa ar insemna renuntarea la puternicile regiuni industrializate din estul statului ucrainean, regiuni in care majoritatea populatiei este de origine etnica rusa.

ADEVĂRUL DIN 7 APRILIE IESE LA IVEALĂ

Preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat este convins că adevărul despre 7 aprilie trebuie să iasă la iveală. Termenul de prescripție a crimelor și abuzurilor săvărșite de autoritățile statului moldovean în aprilie 2009 sunt din ce în ce mai aproape. În aceste condiții șansele ca adevărul să fie ascuns sunt în continuă creștere. Modificarea dispoziției legale referitoare la prescripție ar oferi mai multe șanse pentru aflarea abuzurilor săvârșite.
Aici se înscrie , proiectul de lege elaborat de fracţiunea parlamentară a PLDM care spune că prescripţia tragerii la răspundere penală nu se aplică persoanelor care au săvârşit infracţiuni de abuz, exces de putere, de serviciu ori depăşirea atribuţiilor de serviciu, în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, sau care au legătură cu aceste evenimente.

Încrederea pe care o oferă în acest moment instituțiile europene Republicii Moldova este legată și de voința politică a actualelor autorități de a face lumină și de a sancţiona abuzurile efectuate în aprilie 2009. Odată manifestată, această voință politică poate aduce plusuri de imagine întregii Coaliții Pro-Europene.
Liderul liberal democraților moldoveni, Vlad Filat a solicitat ca „acest proiect de lege să fie examinat în regim prioritar, în regim de urgență, astfel încât în cadrul ședințelor plenare de joi și vineri să fie dezbătut, adoptat, promulgat, publicat și să intre în vigoare către data de 7 aprilie”.

”Un lucru este evident - pentru ca statul Republica Moldova să poată fi unul democratic și să demonstreze cetățenilor săi că are posibilitatea de a asigura respectarea legislației, trebuie să se știe că nimeni nu poate să se eschiveze de răspundere. Chiar dacă a durat, chiar dacă va mai dura, adevărul trebuie să iasă la iveală și cei vinovați să fie trași la răspundere”, a subliniat Vlad Filat. 

La cinci ani după tragicele evenimente din aprilie 2009, societatea moldavă așteaptă să afle cine se face responsabil pentru devastarea simbolurilor democrației din Republica Moldova – Parlamentul și Președinția. Metafora politică săvârșită de arhitecții acțiunii politice din 7 aprilie 2009 a darâmat încrederea cetățenilor moldoveni în modul democratic de administrare a statului sugerând necesitatea unor măsuri dictatoriale de conducere. 

Doar fermitatea cu care au rezistat deputații ne-comuniști presiunilor efecutate de PCRM cărora le mai trebuia un singur vot pentru alegerea șefului statului moldovean, a făcut ca statul moldovean, în urma alegerilor parlamentare anticipate din noimbrie 2009, să se elibereze din autoritarism și să pășească cu viteză către Uniunea Europeană.

Politicienii moldoveni trebuie să pună lumina reflectoarelor pe umbrele din culisele evenimentelor din 7 aprilie. Existența unei șanse ca cei care au săvârșit infracțiuni în acea zi ori le-au ordonat să beneficieze de prescripție și să iasă basma curată, face posibilă tendința cetățeanului de a pierde încrederea în buna funcționare a statului. Cu cât umbrele vor continua să acopere adevărul evenimentelor din 7 aprilie, cu atât cei care afirmă că statul moldovean nu există vor avea mai mare dreptate.

MOȚIUNEA DE CENZURĂ ȘI TEAMA VICTORIEI NULAND

Parlamentul de la Chișinău va examina joi, 3 aprilie, moțiunea de cenzură înaintată cabinetului Leancă. Este cea de a patra moțiune de cenzură depusă de opoziția comunistă în legislativul moldovean. Motivația comuniștilor se bazează pe faptul că, guvernarea pro-europeană s-ar fi aliniat la sancțiunile UE împotriva unor oficiali ruși și a unor foști oficiali ucraineni. Autoritățile, la rândul lor susțin că Republica Moldova nu a subscris sancțiunilor împotriva Federației Ruse. Deputații comuniști afirmă că decizia de alăturare la sancțiunile impuse de UE ar fi fost luată personal de premierul Iurie Leancă, ceea ce ar reprezenta, o încălcare a legislației și uzurpare a puterii în stat şi o decizie care contravine intereselor Republicii Moldova și prevederilor Tratatului de prietenie cu Rusia.

Seful Executivului moldovean Iurie Leancă a comentat moțiunea  el a spus că abia așteaptă să ajungă în Parlament pentru a informa cetățenii despre ce se întâmplă cu adevărat în Republica Moldova. „Voi vorbi și despre anumite provocări, inclusiv cele la care participă opoziția comunistă. Le sunt recunoscător oponenților noștri pentru această oportunitate și vă promit stimați comuniști că o voi folosi pentru a informa cetățenii din Republica Moldova exact despre ceea ce se întâmplă”, a declarat Leancă. 

Conducerea liberal democraților moldoveni, formațiunea politică care asigură cel mai mare număr de deputați din actuala majoritate parlamentară este la fel de optimistă. Liderul fracțiunii PLDM din legislativ,  Valeriu Strelet afirmă că, din viitoarele dezbateri PCRM va ieși șifonat. Streleț a menționat că subiectul moțiunii este inventat. „În principiu, nu este nimic nou în acțiunile comuniștilor. Scopul comuniștilor este de a crea cât mai multă zarvă și vâlvă”, a declarat liberal-democratul.

Există însă suficiente motive ca sugestia făcută de domnul Leancă, care a afirmat că opoziția comunistă participă la provocări de securitate la adresa statului moldovean să fie cât se poate de logică. Pe data de 27 martie, Adunarea Generală a ONU a aprobat rezoluția cu privire la recunoașterea inviolabilității integrității teritoriale a Ucrainei. Înaintea sedintei ONU, Federatia Rusă a amenintat Republica Moldova, ca aceasta să voteze împotriva rezoluției Adunării Generale a ONU, care califică referendumul din Crimeea ca fiind ilegal. Moțiunea de cenzură înaintată Guvernului Leancă a fost făcută pe 28 martie și ar putea fi răspunsul rus la gestul Moldovei.  

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, afirma recent pentru postul de radio Europa Liberă că „pe teritoriul Republicii Moldova dar și în regiune, se dă o lupta geopolitică dură ”. Declarația liderului democrat, venea ca urmare a  tentativelor de mituire a unor deputati.  În luna februarie, doi deputaţi ai coaliţiei pro-europene de la guvernare au declarat că au fost ispitiţi de persoane sau forţe obscure pentru ca în schimbul unor sume mari de bani să-şi părăsească fracţiunile parlamentare. Liderii coaliției pro-europene prezentau atunci lucrurile în mod solidar ca fiind drept o tentativă de cumpărare a deputaţilor pentru a schimba raportul de forţe în Parlament, astfel încât guvernul Republicii Moldova să poată fi demis iar statul să fie întoars din drumul lui european cu o altă majoritate. Drept confirmare că spusele nu erau aruncate în vânt, pe data de 7 martie, postul de televiziune Pro TV Chișinău prezenta telespectatorilor momentul în care CNA număra sfertul de milion de dolari cu care ar fi urmat sa fie cumparat un deputat. Imaginile erau cadre operative filmate în momentul în care două persoane erau reținute în flagrant delict de către ofițerii anticorupție tocmai când trebuiau să-i transmită acestuia 250 de mii dolari. În schimbul banilor, deputatul urma să părăsească fracțiunea parlamentară din care face parte. Conform unor informații neoficiale, persoana vizata în tentativa de corupere ar fi fost deputatul Anatol Arhire.

Publicația Adevarul, nota cu acest prilej afirmațiile directorului de programe al Institutului de Politici Publice, Oazu Nantoi, care lansa ipoteza că aceste sume uriașe de bani nu pot proveni din Republica Moldova. „Este evident că Federaţia Rusă e interesată în compromiterea şanselor de integrare europeană. Până acum, pentru realizarea acetui scop era folosită administraţia separatistă de la Tiraspol. Nu putem exclude şi alte scenarii. Unul dintre acestea poate fi coruperea unor deputaţi din coaliţia de guvernare, astfel încât aceasta să piardă majoritatea în Parlament. Demiterea guvernului şi provocarea de alegeri anticipate ar putea duce la situaţia în care nu va avea cine semna şi ratifica Acordul de Asociere cu UE“, susţinea Oazu Nantoi.

Ideea unei posibile pierderi a majorității parlamentare deținute de către Coaliția Pro-Europeană a fost întărită și de anunțul deputatului Iurie Bolboceanu care a spus că părăseşte fracţiunea parlamentară a PDM şi partidul. Domnia sa și-a motivat decizia prin faptul că este dezamăgit de politica moldovenească. Astfel, fracţiunea Partidului Democrat rămâne doar cu 15 mandate în Parlament. 

În cazul în care moțiunea de cenzură înaintată de opoziția comunistă este o componentă a unui scenariu mai amplu aplicat Chișinăului de către Kremlin, șansele demiterii guvernului pro-european cresc în mod exponențial. Demiterea cabinetului Leancă ar provoca o criză politică care ar putea culmina cu investirea unui guvern pro-Moscova, iar atunci pozițiile geopolitice câștigate de către Federația Rusă prin anexarea peninsulei Crimeea s-ar consolida definitiv.
Odată ce liderii coaliției pro-europene au confirmat public existența unor tentative  de corupere a unor deputați ai actualei majorități parlamentare, tabloul politic moldovenesc ar putea fi mult mai sumbru decât pare la prima vedere. Optimismul afișat de către primul ministru moldovean ascunde probabil multe îngrijorări. Iată de ce nu putem exclude faptul ca tentativele de corupere să nu fi încetat, ori poate să existe deja un număr confortabil de deputați care să fi cedat acestor ispite și să fi acceptat plata pentru trădarea actualului cabinet de miniștri.
Ce va fi, vom vedea joia viitoare. Până atunci liderii coaliției pro-europene, domnul Iurie Leancă dar și doamna Nuland au suficiente motive de teamă.