INTERVIU PENTRU PRESA ROMÂNĂ

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Victor Nichitus atrage atentia asupra realitatii complicate din R. Moldova, unde Vladimir Putin este de ani buni, potrivit sondajelor de opinie, personalitatea politica cea mai simpatizata si de unde sute de mii de persoane au plecat sa munceasca in Rusia.
In opinia jurnalistului basarabean, riscul desprinderii Transnistriei de R. Moldova e mic, dar Rusia are instrumente de presiune mai eficiente asupra Chisinaului, inclusiv in chestiunea energetica.

In privinta Ucrainei, Victor Nichitus considera ca aceasta se indrepta spre federalizare sub presiunea falimentului, iar informatiile referitoare la intentiile ofensive ale Rusiei impotriva Finlandei ori a tarilor baltice sunt povesti care se vand bine publicului occidental.
Victor Nichitus atrage atentia asupra realitatii complicate din R. Moldova, unde Putin este de ani buni, potrivit sondajelor de opinie, personalitatea politica cea mai simpatizata si de unde sute de mii de persoane au plecat sa munceasca in Rusia.


Parlamentul de la Chisinau se pronunta asupra motiunii de cenzura impotriva Guvernului Leanca. Exista informatii referitoare la tentative de mituire a unor deputati pentru un vot pozitiv. Ce sanse sunt sa fie adoptata?

La 7 martie presa din Republica Moldova a avut acces la filmarile operative ale Centrului National Anticoruptie in care era prezentata retinerea a doua persoane tocmai cand trebuiau sa-i transmita unui deputat 250 de mii dolari. In schimbul banilor, alesul poporului urma sa paraseasca fractiunea parlamentara din care face parte si sa voteze impotriva actualului guvern.

In spatiul public basarabean acest subiect de presa nu a mai fost continuat, asa ca nu se stie daca au mai existat tentative de corupere a deputatilor ori daca institutiile statului moldovean au fost cele care au oprit fenomenul.

Referindu-se la motiunea de cenzura inaintata de opozitia comunista, premierul moldovean Iurie Leanca declara ca la audierile parlamentare va vorbi despre provocarile la adresa securitatii statului moldovean la care participa PCRM. "Voi vorbi si despre anumite provocari, inclusiv cele la care participa opozitia comunista. Le sunt recunoscator oponentilor nostri pentru aceasta oportunitate si va promit, stimati comunisti, ca o voi folosi pentru a informa cetatenii din Republica Moldova exact despre ceea ce se intampla", a declarat Leanca.

Liderii Coalitiei Pro-Europene sunt insa optimisti si afirma ca Opozitia nu are capacitatea de a asigura numarul necesar de voturi pentru demiterea Cabinetului Leanca. Se cunoaste ca, in discursul sau, premierul moldovean va face apel la responsabilitatea pe care o au deputatii moldoveni pentru a pastra cursul european al Republicii Moldova.

Pierderea majoritatii parlamentare detinute de catre Coalitia Pro-Europeana de la Chisinau ar trimite Republica Moldova intr-o criza politica, ce ar avea ca finalitate doar alegerile parlamentare anticipate. In urma sondajelor de opinie realizate in spatiul pruto-nistrean, principalul favorit al acestor alegeri ar fi Partidul Comunistilor, formatiune politica, ce militeaza pentru apropierea statului moldovean de Uniunea Vamala, controlata de Federatia Rusa.

Presedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, afirma recent ca "pe teritoriul Republicii Moldova, dar si in regiune, se da o lupta geopolitica dura". Cum comentati aceasta declaratie?

Are dreptate. Anexarea peninsulei Crimeea este doar varful unui iceberg care pluteste in tulburata apa geopolitica a regiunii. Actiunea Federatiei Ruse a pus la indoiala intreg sistemul de garantii de securitate din aceasta zona, a scos, pentru a cata oara, fragilitatea Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa si a subliniat necesitatea reinventarii NATO.

Fara sa le numeasca, asistentul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, s-a referit la aceste tensionate aspecte ale regiunii in timpul conferintei de presa din 30 martie de la Chisinau, unde a anuntat ca SUA ofera zece milioane de dolari pentru securizarea frontierelor R. Moldova.

Reprezentantul unui alt mare actor politic, de data aceasta european, s-a referit si el la Republica Moldova. Aflat la Bucuresti, Joseph Daul, presedintele PPE, formatiune politica, ce domina Parlamentul European, a spus ca "statul moldovean trece prin momente dificile si ca urmareste cu atentie ceea ce se intampla in regiune." Sunt doar cateva din gesturile de solidaritate pe care le primeste Chisinaul, iar ele sunt o confirmare a faptului ca in fata unui eventual pericol Guvernul de la Chisinau are prieteni si aliati.

Cat de mare este puterea politica a comunistilor in acest moment, dincolo de numarul de mandate din Parlament?

Actualul Cabinet de Ministri de la Chisinau are suficient de multi prieteni si aliati externi. Semnarea, la Vilnius, a Acordului de Asociere a facut posibila aparitia acestora. Actul politic infaptuit la Vilnius nu ar fi fost posibil fara implementarea unei agende de reforme complicate si nepopulare.

Reformele implementate au facut sa creasca in sondaje indicatorii de simpatie pentru opozitia comunista. De departe formatiunea cu cel mai mare numar de deputati in Parlamentul de la Chisinau, Partidul Comunistilor moldoveni ramane a fi cotat cu cele mai mari sanse de castig la alegerile parlamentare viitoare.

Cunoscut ca fiind o formatiune politica, ce militeaza pentru apropierea de spatiul Uniunii Vamale, dupa anexarea peninsulei Crimeea, Partidul Comunistilor da dovada de retinere in declaratiile pe marginea acestei teme si sugereaza ca nu ar fi de acord cu o eventuala anexare a regiunii transnistrene, parte componenta a statului moldovean. Este un "patriotism" local indreptat catre electoratul rural care le va aduce cu siguranta plusuri.

Cum se vad de la Chisinau planurile lui Vladimir Putin?

Mai multi ani la rand, sondajele de opinie desfasurate in Republica Moldova au demonstrat ca personalitatea politica, ce are cea mai mare cota de simpatie in randul moldovenilor, este presedintele rus Putin. Desigur acest lucru se datoreaza existentei in spatiul public moldav a canalelor de televiziune ruse. Aceste posturi de televiziune modeleaza perceptia opiniei publice.

Autoritatile de la Kiev au dispus recent suspendarea difuzarii posturilor de televiziune rusesti pe teritoriul Ucrainei. Deputatul Ana Gutu a adresat zilele trecute un demers public catre presedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, prin care solicita sa fie oprita propaganda agresiva a posturilor rusesti de radio si televiziune, retransmise pe teritoriul Republicii Moldova.

In conditiile in care, potrivit cercetarilor sociologice, circa un sfert dintre cetatenii moldoveni sunt rusofoni si prorusi, iar la acestia se adauga inca 15-20% de moldoveni care le impartasesc mai mult sau mai putin aceasta orientare, logica propunere a doamnei Gutu ar fi insa scanteia care ar aprinde butoiul cu pulbere si ar fi o motivatie in plus pentru autoritatile de la Kremlin pentru a creste tonul de agresivitate fata de oficialii moldoveni.

Exista un risc real, sporit de desprindere a Transnistriei in noul context?

In conditiile in care atat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, cat si SUA sustin acordarea unui statut special al regiunii din stanga Nistrului in cadrul integritatii teritoriale a Republicii Moldova, riscul de desprindere a regiunii transnistrene este minim.

Desprinderea regiunii secesioniste de statul moldovean este perceputa de comentatorii politici ca o posibilitate de presiune pe care autoritatile ruse o pot exercita oficial asupra Chisinaului. Exista alte metode mult mai eficiente pe care autoritatile de la Kremlin le au la indemana.

Este vorba de presiunile energetice care se fac in lipsa unui contract de furnizare a gazelor naturale cu Gazprom-ul. In acest moment compania Gazprom doar prelungeste periodic contractul cu Republica Moldova. Un alt mijloc de presiune la adresa autoritatilor moldovene tine de prezenta numeroasa (de ordinul a sutelor de mii) a migrantilor moldoveni in Federatia Rusa. Masuri restrictive la adresa lor ar reduce considerabil fluxul de remitente in Republica Moldova.

Desprinderea Transnistriei de Republica Moldova ar fi o ultima masura aplicata de autoritatile ruse la adresa Chisinaului.

Schimba noua situatie politica regionala abordarea in chestiunea unificarii? Devine acest discurs mai actual sau, dimpotriva, mai periculos?

In fata pericolului care planeaza asupra Republicii Moldova, putini sunt moldovenii care mizeaza pe salvare prin unirea cu statul roman. Atat presedintele Basescu, cat si o serie de formatori de opinie de la Bucuresti nu pot accepta faptul ca un sfert dintre cetatenii moldoveni sunt rusofoni si prorusi, iar la acestia se adauga inca 15-20% moldoveni care impartasesc mai mult sau mai putin aceasta orientare.

De aici si discursul statalist al tuturor guvernelor moldovene, iar istoria contemporana a Republicii Moldova demostreaza ca discursul proromanesc a fost foarte bine dozat. Intr-un an electoral care are o miza ridicata, nici o formatiune politica de la Chisinau nu isi va permite sa agite spiritele cu o retorica unionista. In situatia fragila in care se afla Republica Moldova in prezent, aceasta retorica ar valida discursul revizionist al presedintelui Putin.

Anuntul lui Putin privind retragerea unui batalion de la granita cu Ucraina este in mod real linistitor?

Daca stirea referitoare la retragerea unitatilor militare rusesti din regiunea Rostov va fi confirmata si de oficialii NATO - se pare ca acest lucru nu s-a intamplat, ea fiind confirmata de Euronews cu trimitere la anturajul d-nei Merkel - atunci ar fi un semn bun.

Dar e semn clar ca trecem intr-o alta faza de conflict - una economica. Federatia Rusa a anuntat deja un nou pret la gaz pentru Ucraina - de 385,5 dolari, pretul vechi era de 268,5 dolari. La bursa din Kiev se inregistreaza o depreciere masiva a bancnotei oficiale ucrainene hrivna de pana la 11,55 pentru un dolar. Premierul interimar ucrainean domnul Iateniuk a anuntat ca Ucraina este in prag de faliment.

In aceste conditii, oficialii de la Kremlin vor folosi cu siguranta problemele economice cu care se confrunta Kievul pentru ca acesta sa accepte principiul federalizarii ca plan post-conflict de detensionare a situatiei din aceasta zona.

Vi se par credibile informatiile privind intentiile ofensive ale Rusiei impotriva Finlandei si tarilor baltice? Ce vrea de fapt liderul de la Kremlin?

Informatiile referitoare la intentiile ofensive ale Federatiei Ruse indreptate impotriva Finlandei ori a tarilor baltice sunt povesti care se vand bine publicului occidental. Cititorul occidental uita insa ca tarile baltice, ca si statul roman sunt membre ale NATO si beneficiaza de aceasta garantie sigura de securitate.

Liderul de la Kremlin a putut anexa peninsula Crimeea in doar o saptamana si fara a trage un foc de arma doar pentru ca in regiunea respectiva era concentrata o masa mare de cetateni care detineau si cetatenia Federatiei Ruse.

Actiunea arhitectilor de la Kremlin este simpla, anexarea peninsulei intareste prezenta marinei militare ruse la Marea Neagra si da posibilitate federalizarii statului ucrainean care avea tendinta de a fugi din siajul rusesc.

O viitoare evadare a Kievului din zona de influenta rusa ar insemna renuntarea la puternicile regiuni industrializate din estul statului ucrainean, regiuni in care majoritatea populatiei este de origine etnica rusa.