BĂSESCU A BĂTUT PALMA CU RUȘII. CE CÂȘTIGĂ CHIȘINĂUL ?

La început de săptămână, președintele român Traian Băsescu l-a primit la Palatul Cotroceni pe secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nicolai Patrușev. Cu această ocazie consilierul prezidențial pentru securitate, Iulian Fota a semnat un memorandum de colaborare între sistemele de securitate ale României și Federației Ruse.

În apariția publică a domniei sale, luni 17 iunie, șeful statului român a declarat că structurile inteligente ale celor două state vor avea o colaborare pe mai multe paliere de securitate. Băsescu a anunțat presa română că este vorba de cooperare în domeniul combaterii terorismului, de combaterea comună a criminalității transfrontaliere, a traficului de ființe umane, a drogurilor, a spălării banilor și a criminalității economice. Președintele român a anunțat că eforturile de conlucrare a structurilor de inteligență din cele două state se vor concentra pe combaterea riscurilor de securitate comune. Deși a recunoscut că între cele două state există opinii de securitate divergente, Traian Băsescu a spus că odată cu existența unor puncte de tangență se poate discuta mai ușor și asupra aspectelor divergente.

Printre opiniile divergente existente între România şi Federația Rusă se numără opiniile diferite asupra instalării scutului antirachetă pe teritoriul statului român. Partea rusă și-a exprimat neîncrederea afirmând că aceste echipamente ar putea fi utilizate şi împotriva unor rachete ruseşti. 

Chiar dacă în discursul său către presa română, președintele Băsescu nu a specificat că printre divergențele de securitate existente între România și Federația Rusă s-ar număra și situația din regiunea transnistreană, domnia sa a recunoscut că a discutat acest subiect cu secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse. “Nu puteam să nu discutăm problema Transnistriei, ca o problemă pe care o considerăm importantă pentru securitatea României şi necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a Guvernului de la Chişinău asupra întregului teritoriu”. 

Memorandumul semnat la București de către Iulian Fota și Nicolai Patrușev este primul document oficial care deschide cooperarea între structurile de securitate şi de poliţie ale României şi Federaţiei Ruse. Valoarea acestui semnal ține de inițierea unor canale de comunicare eficiente care, în timp, au șansa să evolueze pozitiv. 

Disponibilitatea către o reconciliere a celor două state este o oportunitate unică,  iar acest lucru, a fost subliniat la București și de către înaltul oficial rus. Patrușev a fost de acord că marcarea în acest an a 10 ani de la semnarea Tratatului Politic de bază dintre România şi Federaţia Rusă, „poate prilejui un moment favorabil de reconectare a celor doua societăţi".

Putem constata că schimbarea modului de abordare a Bucureștiului în relația sa bilaterală cu Moscova are loc la scurt timp după conferințele din România ale directorului adjunct al Programului Rusia şi Eurasia din Centrul Carnegie, Matthew Rojansky. De la tribuna oferită de Ambasada Statelor Unite la București, domnia sa a explicat clar că pentru România, în ciuda tuturor problemelor istorice, ar fi mai bine să caute să se împace Rusia. Diplomatul american sugera un “plan” al apropierii României de Rusia. ’’Nu vorbesc de asumarea oficială a unor responsabilităţi, scuze oficiale la nivel parlamentar sau prezidenţial, dar o simplă deschidere a arhivelor ori accesul liber la informaţii s-ar putea face’’, spunea luna trecută Rojansky. 

Observăm că primii pași de apropiere a celor două părți sunt mult mai pragmatici. După semnarea memorandului de colaborare pe palierele de securitate, presa română anunță pentru săptămâna viitoare vizita ministrului român de externe la Moscova. Sunt de fapt paşi înainte întru o colaborare politică pozitivă, căci din punct de vedere economic, Federația Rusă este prezentă în România într-un mod mai mult decât consistent. 

Această schimbare de atitudine politică a Bucureștiului oficial față de Kremlin, atrage în mod sigur oportunități în aplanarea ultimelor evoluții apărute pe segmentul  transnistrean, când liderul regiunii transnistrene a Republicii Moldova, Evgheni Şevciuk, a semnat un document privind „frontiera de stat” a regiunii, în care este şi satul Varniţa, aflat sub jurisdicţia Moldovei. 

Chiar dacă la Chișinău, observatorii politici trag semnalul de alarmă și afirmă că “de la încetarea conflictului armat, părțile n-au fost niciodată mai aproape de reluarea ostilităților decât la momentul actual”, rămân a fi optimist. Nu pot uita că la o zi după prima vizită a lui Patrușev în România, la București vine într-o vizită oficială șeful CIA, , John Brennan. Se pare că Băsescu a bătut palma cu rușii având acceptul americanilor. Așa că, pe Nistru va fi pace.

VLAD FILAT ȘI „ARTA RĂZBOIULUI”

Unul dintre cele mai importante evenimente politice din istoria contemporană a Republicii Moldova a avut loc zilele trecute. Principalele posturi de televiziune care emit în spațiul audiovizual autohton nu au atras atenția cuvenită asupra acestui însemnat fenomen politic. Atitudinea, oarecum nefirească, ține de politica editorială a acestor instituții. Se poate presupune că magnații mediilor de informare moldave nu au vrut să pună în prim planul atenției publicului moldav un rezultat extraordinar – Republica Moldova va primi una dintre cele mai mari susțineri financiare acordate până în prezent de către Uniunea Europeană! 90 de milioane de euro! Importanta sumă, este rezultatul palpabil al consensului politic găsit de către liderii partidelor constituente al noii coaliții majoritare, Vlad Filat și Marian Lupu. 

Liderii liberal democraților moldoveni au fost acuzați de către o parte din observatorii vieții politice moldovenești, că au făcut prea multe cedări colegilor lor din Partidul Democrat. Personal lui Vlad Filat i s-a imputat faptul că nu a mers până la capăt în procesul de reducere al nivelului de capturare a statului de către oligarhi. Nu știu dacă liberal democrații au renunțat să dea cu pumnul în masă. Știu însă că toate aceste “cedări” au fost făcute pentru stabilitatea viitorului european al Republicii Moldova. Remarc  faptul că liberal democrații nu au bătut cu pumnul în masă nici în anul 2009 atunci când și-au asumat grelele poveri ale actului de guvernare dar nici mai târziu când au renunțat să lupte pentru fotoliul municipalității chișinăuiene. 

Partidul condus de Vlad Filat a fost poate singura componentă a Alianței pentru Integrare Europeană care a auzit clar toate atenționările făcute de către președintele Partidului Popular European, Wilfried Martens. Și e posibil ca numai Vlad Filat să fi auzit corect spusele de la Chișinău ale șefilor diplomațiilor cehe și respectiv lituaniene, Karel Schwarzenberg și Linas Linkevičius, care în fața domnului Marian Lupu pledau pentru viitorul european al Republicii Moldova. Oficialul lituanian spunea atunci că, „Moldova este importantă pentru Europa”, iar diplomatul ceh semnala că „stabilitatea politică și  continuarea reformelor” ar putea fi urmate de un mare succes la Vilnius. 

Pentru Filat a fost mai puțin important să bată cu pumnul în masă. Chiar dacă a fost supus unor presiuni extreme, chiar dacă s-a văzut trădat pe ultima sută de metri și chiar dacă avea toate motivele pentru a continua un război politic devastator, liderul liberal democraților moldoveni a fost cel care a știut să facă un pas înapoi. Acest pas înapoi a fost surpriza pe care le-a oferit-o domnia sa tuturor celor care își doreau declanşarea alegerilor parlamentare anticipate şi aruncarea Republicii Moldova într-un haos politic total. Acest pas înapoi a făcut posibilă investirea noului guvern un guvern care, în mod firesc, vine să continue reformele inițiate de către premierul Vlad Filat. Prioritățile guvernului condus de Iurie Leancă sunt aceleaşi priorităţi pe care le-au avut guvernele AIE I și AIE II, semn că atunci când au avut loc negocierile privind crearea noului cabinet de miniștri s-a pus accentul pe necesitatea continuării reformelor și menținerea cursului de democratizare şi europenizare a societăţii.

Dincolo de naturalele interese ale formațiunii politice pe care o conduce, pentru Filat a fost mai important ca Moldova să nu devieze de la drumul ei european. Iar pentru ca aceste devieri să nu mai fie posibile, statul moldav are absolută nevoie de stabilitate politică. Această stabilitate politică va garanta viteză în implementarea reformelor, în implementarea agendei de integrare europeană şi a tuturor proiectelor demarate anterior. 

Cabinetul de miniștrii condus de Iurie Leancă este cel care primește suportul financiar al Uniunii Europene. Ceea ce indică faptul că liderii comunității europene mențin obiectivul de aprofundare a relației cu statul moldav. Într-un comunicat al Comisiei Europene se subliniază faptul că "existenţa unor instituţii statale deplin funcţionale şi independente reprezintă baza stabilităţii pe termen lung a Republicii Moldova. Acest lucru nu poate fi atins fără un consens politic între principalele partide". Oprirea crizei politice și crearea unei noi stabilități politice nu ar fi fost posibilă fără decizia lui Vlad Filat de a face un pas înapoi. Exemplul domniei sale a fost urmat și de Marian Lupu.

Generalul chinez Sun-Tzu scria în lucrarea sa “Arta Războiului” că, „făcut la timp, un pas înapoi îți aduce un beneficiu înzecit”. Nu știu dacă liderul liberal democraților moldoveni l-a citit pe Sun-Tzu, observ însă că Moldova culege roadele semințelor de încredere pe care Vlad Filat le-a sădit anterior în oficiile de la Burxelles. Semn că domnia sa este un bun strateg.

CE SE ASCUNDE ÎN SPATELE VIZITEI LA SIS A DOMNULUI CORMAN ?

Noul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, domnul Igor Corman a efectuat prima sa vizită de lucru. Presa din Republica Moldova a fost interesată să afle care va fi prima destinație externă a noului șef al legislativului. Am fost curios să aflu care instituție moldavă îl va întâmpina prima dată pe conducătorul parlamentarismului moldovenesc. 

Prima vizită de lucru a noului președinte al Parlamentului Republicii Moldova, domnul Igor Corman a fost făcută la sediul Serviciului de Informații și Securitate. Fost diplomat de carieră, domnul Corman are aceleași afinități cu cele ale fostul consilier de politică externă al primului președinte interimar – Mihai Balan.  Fost diplomat de carieră, domnul Balan, a fost primul director al principalului serviciu inteligent al statului care nu a obținut votul pozitiv al Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică. Tristul amănunt a fost trecut cu vederea în plenul Parlamentului moldav, unde domnia sa a adunat voturile a 60 de deputați. 

Cultivate de mediile de informare moldovenești, suspiciunile la adresa lui Mihai Balan, au fost întreținute de criticile venite din partea experților în politici de securitate. Ex-ambasadorul Republicii Moldova în Statelu Unite, expert în politici de securitate, Nicolae Chirtoacă, afirma că pentru Balan, reformarea sistemului inteligent moldovenesc, ar fi o sarcină mult prea grea. 

Nici fostul vice-premier responsabil pentru funcționarea organelor de forță, Iurie Roșca, nu a avut cuvinte de laudă la vederea nominalizării propuse de domnul Ghimpu. Roșca, la rândul său, lăsa să se înțeleagă că noul director ar fi o persoană lipsită de experiență. Foarte mulți experți ai domeniului au afirmat că, un diplomat de carieră nu are ce căuta în structurile de securitate. 

Primul director civil al serviciului de securitate moldovenesc, Valeriu Pasat a spus că Mihai Balan este o persoană tehnică, de compromis : „Balan va fi votat în Parlament, este un om foarte bine pregătit. Poate domnul Balan vorbeşte mai puţin frumos, decât alții, însă dumnealui face lucrurile foarte bine. Dacă el atâţia ani a fost în funcţia de ambasador, înseamnă că a conlucrat cu toate puterile de stat. Conducătorii ţării sunt conştienţi de faptul că numesc (în fruntea serviciului) o persoană tehnică”, a punctat Pasat. 

Încrederea investită de cei trei lideri ai alianței în octombrie 2012 s-a dus pe apa sâmbetei.  Noul director al SIS, nu a știut să prevină provocările politice care au apărut în sânul fostei alianțe de guvernare. Chiar dacă în octombrie  Filat, Lupu și Ghimpu au fost eleganți și au făcut posibile o largă gamă de concesii, domnul Balan nu a găsit resursele interne ale instituției pe care o conduce pentru a evita, ori ocoli, amarul divorț politic care a urmat.

Ultimul algoritm de împărțire a pârghiilor de putere pe care l-a găsit de noua coaliție prevede păstrarea unor puține figuri cheie ale vechiului sistem de „check and balances”. Un exemplu grăitor este oferit de modul în funcționează Centrul Național Anticorupție. Susținut politic de către Partidul Democrat, noul director este pus în situația de a activa în subordinea guvernului Leancă.  

Vizita pe care domnul Corman a efectuat-o la Serviciul de Securitate și Informații este un răspuns unor aserțiuni care afirmă că în condițiile în care din punct de vedere politic președinția Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică este deținută de către Partidul Democrat, șefia principalului serviciu inteligent al statului moldovean ar trebui să fie una apolitică. 

Într-un material anterior notam că Mihai Balan nu are o susținere parlamentară suficientă pentru a convinge deputații noii coaliții despre necesitatea alocării unor substanțiale fonduri financiare necesare reformei SIS. Precizam că atât timp cât în fruntea  instituției care este “ochiul și timpanul” statului moldovean, va rămâne un începător nu sunt șanse prea mari pentru o necesară reformă. 

Sporita atenție acordată de către reprezentantul Partidului Democrat în fruntea  Parlamentul Republicii Moldova, domnul Igor Corman, față de  destinele reformei  din cadrul Serviciului de informații și Securitate este un exemplu puternic de implicare a acestei formațiuni politice în procesele de reformare europeană a instituțiilor statului moldovean.  

Acordarea de către noua conducere a Parlamentului Republicii Moldova a suportului financiar necesar pentru reformarea sistemului de inteligență presupune însă și adaptarea existentului sistem de „check and balances”. Ceea ce înseamnă de fapt schimbarea președintelui subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate. 

 

NEOFITUL BĂLAN ȘI REFORMA SIS-ULUI

Liberalii moldoveni sunt principalii perdanți ai ultimei bătălii politice moldovenești. Echipa condusă de Mihai Ghimpu a pierdut din cauza propriului lider. Reformatorii liberali au intuit acest lucru și au încercat să pareze loviturile care au venit asupra acestei  formațiuni politice. În consecință, liberalii reformatori au votat pentru investirea noului guvern,  au păstrat o parte din fotoliile ministeriale deținute de Partidul Liberal și au obținut fotoliul de vice președinte al legislativului.

Noul guvern moldovean nu a suferit mari schimbări. Cu un număr mic de deputați în Parlamentul Republicii Moldova, Partidul Democrat controlează un număr de ministere relativ egal cu cel care le-a revenit liberal democraților. Acest lucru înseamnă că investirea cabinetului Leancă a avut un preț ridicat. Dacă formațiunile politice care s-au aflat în negocieri  au respectat principiul anunțat presei, potrivit căruia ministerele noului guvern se vor împărți în funcție de numărul de mandate, atunci  liberal democrații ar trebui să controleze un număr mai mare de ministere. În prezent acest lucru nu se întâmplă. Se pare că echipa domnului Marian Lupu a căzut de acord că, în afara Ministerului Transporturilor,  toate costurile suportate de către liberal democrați vor trebui să fie recuperate prin adjudecarea  instituțiilor statale care au fost administrate de echipa domnului Ghimpu. Ultimele modificări de cadre efectuate de premierul Iurie Leancă vin să demonstreze acest lucru. Modificări corecte și logice căci „un partid care s-a plasat în opoziție nu poate fi în același timp și la guvernare”.

Președintele Nicolae Timofti a convocat la 11 iunie ședința Consiliului Suprem de Securitate. Un comunicat emis de instituția prezidențială nota faptul că în cadrul ședinței vor fi examinate proiectele de reformare a Consiliului Suprem de Securitate și de modernizare a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Tema de discuție se înscrie în discursul evoluției ultimelor evenimente politice. 

Potrivit acordului de constituire al Alianței pentru Integrare Europeană, conducerea SIS a revenit Partidului Liberal. După 2009, şef al acestui serviciu a fost Gheorghe Mihai, care în 2012 a fost demis. Timp de mai bine de un an, instituția a existat fără a avea un director. Și mai grav este faptul că în decurs de doi ani şi jumătate, atât cât a durat interimatul funcției de șef al statului, activitatea acestei instituții nu a fost monitorizată de Preşedintele Republicii Moldova. 

Deținând interimatul funcției de șef al statului dar și pentru faptul că instituția revenise în siajul Partidului Liberal,  Mihai Ghimpu a dispus iniţierea procesului de modernizare al principalei structuri inteligente a țării. Dincolo de accesul la arhivele instituției, liderul liberalilor își dorea și purificarea întregului sistem.În acest scop a fost elaborată o strategie de modernizare, document care a fost supus consultărilor publice şi elaborat cu sprijinul reprezentanţilor societăţii civile. Numit  în 2012 la conducerea Serviciului de Informație si Securitate din Republica Moldova, noul director al acestei institutii, diplomatul Mihai Balan, declarat în cadrul unui mesaj adresat corpului de ofițeri ai SIS că „serviciul va fi reformat din temelii”.

Temeliile acestei insituţii centrale a statului moldovean, responsabilă de activitatea de spionaj şi contraspionaj, au fost zdruncinate atunci când a încetat să mai fie minister şi parte a guvernului și a devenit o instituţie separată, subordonată direct Preşedintelui Republicii Moldova. La fel de important în procesul de dărâmare a vechilor temelii a fost scoaterea din atribuţiile serviciului de informații a competenţei de urmărire penală.  Modificările efectuate au plasat activitatea instituţiei sub controlul parlamentar, în cadrul Comisiei de securitate naţională, apărare şi ordine publică, fiind creată o sub comisie specială cu sarcina de a monitoriza activitatea SIS. Dubla subordonare, atât în fața instituției prezidențiale cât și a subcomisiei parlamentare a dus la apariția unor contradicții în sistemul de comandă al instituției, contradicții care au fost vizibile în timp. 

Venit din serviciul dimplomatic, domnul Mihai Bălan este o persoană care a îmbățișat de curând subtila religie a informației. Neinițiat încă pe deplin în tainele activității pe care ar trebui să o administreze domnia sa este supus unor observații ironice venite din partea comunității de experți în inteligență. Domniile lor au constatat cu destul sarcasm că principala  reformă inițiată de noul director va ține doar de schimbare denumirii instituției. Domnul Bălan își dorește redenumirea din „Serviciul de Informaţii şi Securitate” în „Serviciul Naţional de Informaţii”.  

Valorificarea interesului naţional de securitate, nu ține de denumirea instituției. Printre problemele care nu permit instituției inteligente moldovenești să lucreze eficient sunt acuzaţiile de corupţie şi de angajare politică şi nivelul scăzut de încredere din partea populaţiei. În strategia care se va discuta la Consiliul Suprem de Securitate se spune că serviciul moldovenesc de informații nu dispune de un suficient buget destinat implementării reformelor. Serviciul de Informaţii şi Securitate va fi purificat doar dacă banii alocaţi vor fi de ajuns pentru procurarea tehnicii moderne şi plata unor salarii decente. 

Pentru că nu are o susținere parlamentară suficientă, fostul consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu, nu va reuși să convingă deputații din noua coaliție de guvernământ de necesitatea alocării unor fonduri substanțiale care să fie administrate de domnia sa. Necesara reformă a instituției care este “ochiul și timpanul” statului moldovean, nu va avea loc dacă în fruntea ei va rămâne un neofit.


În fotografie - ex-ministrul transporturilor, Anatol Șalaru (cu mâinile în buzunare) față în față cu fostul coleg al domniei sale Mihai Balan.