MOLDOVA ÎNTRE NAȚIONALISM PATRIOTIC ROMÂNESC ȘI INTEGRAREA EUROPEANĂ

Miercuri, 11 decembrie, la emisiunea „Bună seara, România” de la postul B1 TV, președintele român, Traian Băsescu, a declarat că susține unificarea României cu Republica Moldova și că se va dedica acestui proiect după ce își va termina mandatul. Domnia sa a subliniat că nu îl deranjează că declarațiile domniei sale ar putea fortifica opoziția comunistă din Republica Moldova, căci, în opinia sa, “comuniști sunt toți aceia care joacă între Moscova și Bruxelles”.

Făcând trimitere la recentele declarații ale președintelui Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, care a declarat că vorbește limba moldovenească, domnul Băsescu s-a întrebat retoric cum e posibil așa ceva. 

Domnul Băsescu este neplăcut surprins de împotrivirea politicienilor moldoveni la ideea sa uniristă. Neplăcerea domniei sale, se datorează declarațiilor liderilor coaliției pro-europene de la Chișinău. Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a afirmat că cetățenii moldoveni au dreptul să își numească limba pe care o vorbesc, așa cum cred ei de cuviință, și că el vorbește limba moldovenească. La rândul său, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a spus că, nu împărtășește ideea existenței sunt două state românești și că prin lansarea celui de al treilea proiect național al României, unirea cu Moldova, președintele Băsescu dă apă la moară  opoziției comuniste și factorului geopolitic rus. 

Președintele Băsescu s-a contrariat degeaba. Domnia sa ar trebui să explice că nu plănuiește dispariția statului moldovean, ci este vorba de lansarea construcției unei identități național culturale comune, care, în timpul lungului parcurs al Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană, ar putea atinge masa critică pentru formarea unei singure națiuni.
Națiunea reprezintă acea comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune. Desigur, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice culturii naționale și o conștiință comună a originii. Cele două state, nu au însă o viață psiho-economică comună – iar această deosebire vine să dea greutate  afirmației potrivit căreia nu ar exista cu adevărat două state românești. Viața economică și psihică  vine să deosebească România de Republica Moldova. Ideea președintelui Băsescu ar trebui să se materializeze în crearea unor întreprinderi de producție mixte, moldo-române. Integrarea economică a celor două țări ar reduce încet dar sigur din deosebirile existente. 

Declarația președintelui Băsescu cade însă într-un context geopolitic furtunos.. După ce s-au fript cu blocada economică a Moscovei, politicienii moldoveni sunt puși acum în situația de a sufla și în iaurt. Aflat în fața unui an politic dificial, cu promisiunea unor sancțiuni ale Federației Ruse în față, Chișinăul este nevoit să facă o echilibristică geopolitică delicată. 

Privită de la Chișinău, mărturisirea domnului Băsescu ar putea fi interpretată nu numai în cheia unionistă. Deturnată într-un mesaj anti PD și anti PLDM, declarația ar putea reprezenta distanțarea domniei sale de cele două formațiuni politice, sprijinul Cotrocenilor îndreptându-se din acest moment către domnul Ghimpu, un unionist convins. În aceste noi condiții, politicienii de la Chișinău găsesc sprijin pentru implementarea proiectului lor de țară - integrarea în Uniunea Europeană, la Palatul Victoria. Pașii concreți pe care îi face guvernul Ponta, prin construirea gazoductului Iași Ungheni vin să-i asigure pe oficialii moldoveni că nu au rămas singuri. Tăcerea împărtășită de cele două partide care au fost ținta mesajelor de la Cotroceni face dovada maturității lor politice. Ele sunt concentrate acum pe transformarea ideii europene în ideea națională a statului, spre fortificarea independenței și suveranității Republicii Moldova. Subtila critică a domnului Băsescu vine să întărească coaliția pro-europeană.

PCRM-UL UN CÎRCOTAȘ GEOPOLITIC

Linia de confruntare geopolitică dintre Uniunea Europeană și Uniunea Vamală trece prin Republica Moldova. Încercarea oficialilor europeni de a muta această frontieră civilizațională mai la est a eșuat. Refuzul Kievului,  de a semna Acordul de Asociere la UE, este marele eșec al diplomației externe a UE. Permanentizarea confruntării geopolitice în spațiul pruto-nistrean pentru încă un an poate pune sub semnul întrebării viitorul european al Republicii Moldova.

Cu o zi înainte de începerea summit-ului de la Vilnius, președintele Băsescu a declarat la TVR 1, că, după NATO și Uniunea Europeană, următorul proiect politic al statului român este unirea cu Republica Moldova. Declarația președintelui Băsescu, nu a surprins. Domnia sa a mai făcut declarații de acest gen. Președintele României a arătat doar că este consecvent. Debusolați de retragerea de ultimă oră a Ucrainei, nimeni dintre oficialii europeni, nu a avut timp să se gândească la afirmația făcută de președintele român. 

În noul context geopolitic format, un sprijin politic exprimat pe faţă, guvernanții moldoveni l-au obținut din partea Statelor Unite care, prin vizita șefului diplomației americane la Chișinău, John Kerry, au spus că își acordă suportul pentru evoluţiile democratice din Moldova și stau cu un ochi și pe această zonă. Președintele Nicolae Timoftii și-a exprimat atunci toate îngrijorările domniei sale și i-a cerut secretarului de stat american, ca Statele Unite să participe mai mult la asigurarea securității în regiune. 

Cel de al doilea sprijin pentru guvernarea pro-europeană de la Chișinău a fost exprimat de către conducerea de facto a Uniunii Europene. Liderii Partidului Popular European, formațiune politică care în acest moment se află la conducerea Comisiei Europene și a Consiliului European au declarat cu ocazia celui de al VI-lea congres al PLDM că vor acorda și pe mai departe susținere pentru apropierea statului moldovean de structurile europene. Acest suport i-a făcut pe delegații la congres să decidă continuarea luptei cu opoziția comunistă. 

Cea de a treia moțiune de cenzură înaintată de PCRM se înscrie în logica acțiunilor opoziției politice de a pune presiune pe coaliția aflată la guvernare în Republica Moldova. Dincolo de motivațiile principale ale moțiunii depuse, opoziția comunistă va specula în dezbaterile care vor avea loc maîine, 11 decembrie, și în baza diferențelor ideologice apărute pe fundalul dilemelor politico – lingvistice rezultate în urma hotărârii Curții Constituționale. Liderii coaliției pro-europene știu însă că, menținerea coeziunii interne a coaliției parlamentare este mai necesară decît distincțiile lingvistice. 

Un vot de blam adresat actualului Cabinet de Miniștrii, ar arunca în aer toate beneficiile obținute până acum de clasa politică moldavă și ar face posibil un scrutin din care multe partide ar ieși șifonate. Conștient atât de suținerea americană, cât și de cea europeană, premierul Iurie Leancă, nu are de ce să fie îngrijorat. Opoziția comunistă știe și ea că nu are de unde să găsească voturile suficiente pentru a face ca guvernului moldovean să-i fie adresat un vot de blam.

Asumându-și pe deplin rolul de cîrcotaș politic, până în toamna anului viitor, PCRM-ul va continua aceste riscante jocuri politice. Atât timp cât ele se vor încadra în limita legii, este dreptul domniilor lor.

ANGELA ȘI PROIECTUL EUROPEAN PENTRU MOLDOVA

Angela Merkel a câștigat alegerile parlamentare din Germania.Rezultatul, confirmă drumul cancelarului german spre un al treilea mandat. Cel de al treilea mandat al doamnei de fier face posibilă creșterea influenței statului german pe continentul european. Pe viitor, Germania, marele câștigător al crizei economice occidentale, își va impune doctrina economică, politică și militară. 

Se pare că, în curând, Uniunea Europeană va vorbi doar în limba germană și va deveni în următorii ani o uniune fiscală ori nu va mai fi deloc. Economiștii germani afirmă că supraviețuirea monedei Euro depinde în mod critic de asta. Așadar, statele europene vor trebui să își limiteze datoria externă. Ascendentul psihologic obținut prin victoria Angelei Merkel, îi oferă statului german puterea de a își impune o atare voință.

Noua Ordine Europeana va fi decisă de Germania. Și pentru că nemții au nevoie de resurse, relația privelegiată pe care o au cu rușii, va continua. Rușii vor obține în acest mod tehnologiile de care au nevoie și siguranța faptului că vecinătatea lor apropiată nu va fi afectată. Zilele acestea urmează să vedem dacă Moldova, intră ori nu, în ceea ce oficialii de la Kremlin numesc  vecinătate apropiată.

Guvernul condus de Iurie leancă pare a fi norocos. Partidul din care face parte Merkel este membru al marii familii a Partidului Popular European. Afilierea, în februarie 2011, a Partidului Liberal Democrat din Moldova, la marea familie a Partidului Popular European a făcut posibil întregul suport diplomatic și financiar primit de statul moldovean. 

Persoane foarte influente în Uniunea Europeană și-au îndreaptat atenția către Chișinău și au tras Moldova spre Uniunea Europeană. 

Cu ocazia raportului de activitate a Guvernului pentru primele 100 de zile, Iurie Leancă a afirmat că anularea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în UE ar trebui să aibă loc până la expirarea mandatului Comisiei Europene, în iulie 2014. Partidul Popular European deține 16 dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern care participă la Consiliul European. Aceștia participă la summit-ul PPE care pregătește de fapt Consiliul European. Consiliul European este cel care definește direcțiile și prioritățile generale ale Uniunii Europene. Prin referirea făcută la actualul mandat al Consiliului European, primul ministru Leancă, sugera că, există șanse pentru transformarea doleanțelor în realitate. 

Victoria Angelei Merkel în Germania, face ca vocea cancelarului să fie auzită cu claritate până la Kremlin. Sperăm că după alegerile parlamentare din Germania, proiectul popularilor europeni destinat Republicii Moldova va continua, altfel, în jocul de șah al marilor puteri, Moldova este doar o piesă de schimb.

VORONIN ȘI RUBICONUL POLITIC MOLDOVENESC

Fracțiunea parlamentară a comuniștilor a decis să inițieze, în regim de urgenţă, toate procedurile legale privind demiterea Guvernului Leancă.  Un comunicat de presă al acestei fracțiuni parlamentare, ne informează că nici un punct din Hotărîrea Parlamentului din 21 iunie 2013, cu privire la raportul Comisiei de anchetă față de situația de la Banca de Economii, nu a fost îndeplinit. Potrivit documentului emis, pe lângă inițierea procedurilor legate de demiterea Guvernului Leancă se cere și naționalizarea Băncii de Economii. 

Amenințării comuniștilor moldoveni îi urmează înfricoșarea făcută de liberali. Aceștia, prin vocea liderul lor, Mihai Ghimpu, au atenționat că Banca de Economii a Moldovei şi Aeroportul Internaţional Chişinău trebuie întoarse în proprietatea statului, în caz contrar vor fi organizate ample acţiuni de protest. Liderul liberalilor afirmă că, pentru situaţia în care s-a pomenit banca și aeroportul, vina o poartă fostul premier Vlad Filat. Liberalul spune că problema trebuie soluţionată la următoarea şedinţă a Guvernului ori la prima şedinţă a Parlamentului. „În caz contrar noi vom lua decizia de a ne pregăti pentru proteste. Partidul Liberal va chema lumea în stradă, în primul rând deponenții BEM, ca să-și apere proprietatea”, a declarat preşedintele Partidului Liberal.

Intenția comuniștilor și a liberalilor moldoveni, de a face rău actualului arc guvernamental, este cunoscută. Remarcată cu ocazia ultimei ședințe a Consiliului Municipal Chișinău, apropierea celor două formațiuni politice a fost considerată de către comentatorii politici moldoveni ca o alianță de moment pentru împărțirea bunurilor publice municipale. Alții au mers mai departe și au afirmat că, dacă găsește suportul politic parlamentar, această odioasă coaliție are șansa de a demite Guvernul Leancă. 

Chiar dacă fracțiunea parlamentară a comuniștilor, grupul parlamentar condus de Igor Dodon și votul deputatului neafiliat Mihai Godea, nu ating împreună un număr suficient de voturi pentru demisia Guvernului, există suficiente motive de îngrijorare. Trecerea Rubiconului politic moldovenesc, este mai ușoară ca oricând. Spusă la exasperare, o declarație politică mai înfierbântată, ar putea fi considerată de aliații din arcul guvernamental ca o tăcută amenințare. Interpretată greșit, o banală declarație de presă ar putea schimba comportamentul politic din interiorul arcului de guvernare și ar face posibilă acumularea unui număr suficient de voturi pentru demisia guvernului. 

Conjugarea amenințărilor la adresa Guvernului Leancă are o legătură directă cu parafarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Eventuala demitere a guvernului Leancă, ar da peste cap planurile europenilor și ar arunca Moldova în lupte politice intestinale care ar finaliza cu alegeri parlamentare anticipate. Exact ceea ce își doresc comuniștii moldoveni. 

Provocările jurnalistice la adresa alianței de la Chișinău, au drept scop enervarea peste măsură a liderilor ei politici. Împroșcând cotidian cu un agasant noroi, picătură cu picătură, cineva alimentează trecerea Rubiconului politic moldovenesc. Exasperarea este tehnica pe care rușii o folosesc în războiul lor cu oponenții. Cineva, meșter la a încrucișa cuvinte, pare că are o singură misiune, de a tulbura firava pace politică moldovenească. Nu m-aș mira. E știut, pericolul rus sare de acolo de unde nu te aștepți!