Agitația din jurul numirii domnului Anatoliei Donciu în
funcția de președinte al Comisiei Naționale pentru Integritate ne vorbește
despre faptul că unii oficiali ai Partidului Democrat nu sunt de acord cu
această numire.
Deși inițial, nominalizarea nu a trezit nemulțumiri din
partea deputaților care alcătuiesc majoritatea parlamentară, de aici și votul pozitiv
din 25 octombrie abia pe data de 29 octombrie, democrații moldoveni, și-au
exprimat nemulțumirea.
În cadrul unei conferințe de presă susținută de directorul
executiv CREDO, Sergiu Ostaf, s-a cerut demisia lui Donciu din funcție.
Potrivit lui Ostaf, pentru că ar fi deținut anterior funcții de înaltă
răspundere, Donciu ar fi incompatibil cu postul la care a fost desemnat de
către Parlament.
"Noi nu contestăm capacitatea şi aspectele
profesionale ale domnului Anatolie Donciu. Avem un caz clasic de încălcare a
legii. Dânsul a ocupat trei funcţii care-l fac incompatibil cu o nouă funcţie
în Comisia Naţională de Integritate, în calitate de preşedinte", preciza Sergiu Ostaf.
Potrivit directorului CREDO, Anatolie Donciu a fost anterior procuror, prim-viceprocuror al
municipiului Chişinău, dar şi vicedirector al Centrului Anticorupţie și îi
recomanda să renunţe la funcţia de
preşedinte al CNI, iar Parlamentului sa iniţieze o nouă procedură. Ostaf
propune ca funcția să fie ocupată de Cristina
Cojocaru, propusă anterior de societatea civilă.
Ceea ce inițial a fost doar nemulțumire venită din partea
societății civile, la 1 noiembrie, s-a transformat într-un atac direct la
adresa directorului Comisiei Naționale pentru Integritate. Publicația “Ziarul de Gardă”
dădea o lovitură sub centură și nota că Anatolie Donciu, locuieşte într-o casă
evaluată de experţii imobiliari la aproximativ 5 milioane de lei. Potrivit
jurnaliștilor, acesta şi-ar fi înălţat casa încă atunci când activa în cadrul
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
Degeaba a dezmințit directorul Comisiei Naționale pentru Integritate
aceste informații. Răul fusese făcut, iar războiul democraților cu liberalii era
în plină desfășurare!
Liderul liberalilor moldoveni, Mihai Ghimpu, a fost cel
care a încercat să pună punctul pe i. El a recunoscut că Anatolie Donciu a fost candidatura liberalilor la această
funcție și a sugerat discret că grupul de ONG-uri care îl contestă pe
directorul CNI, ar putea acționa la
comandă politică. Ghimpu nu a exclus faptul
că ar putea exista persoane din conducerea AIE care să nu dorească ca liberalii
să aibă suficiente pârghii de control în stat și care nu își doresc ca foști subalterni
să ajungă în fruntea CNI. „Rezistența care se manifestă, mă pune în gardă. În
politică nu se spune totul până la capăt”, a concluzionat liderul Partidului Liberal.
S-ar fi părut ca după punctul pus în public de liderul liberal,
atacul să fie oprit. Nu a fost să fie așa, la 2 noiembrie, Cristina Cojocaru și-a
prezentat demisia din funcția ocupată la CNI și a motivat că este deranjată de faptul că
instituția este condusă de reprezentantul unui partid politic. Ex-candidatul societății civile nu este însă deranjată de faptul că domnia sa este și consultantul CNA în cadrul unui proiect internațional.
Scandalul din jurul Comisiei Naționale pentru Integritate
a avut un singur scop – discreditarea acestei structuri și crearea în societate a unui
sentiment de neîncredere în acesta. Bătălia care s-a dat între democrați și
liberali pentru conducerea acestei instituții a fost una dură și a durat mai
bine de un an. Acesta a fost adevăratul motiv pentru care majoritatea
parlamentară a amânat începutul, la 1 martie 2012, a activității acestui
unic instrument de control al averilor mai marilor țării.
Motivul principal al fratricidei lupte din alianța aflată la guvernare a ținut de lipsa unei înțelegeri asupra candidaturi persoanelor care vor ocupa funcțiile de conducere. Partidul Democrat a optat permanent pentru candidatura
Cristinei Cojocaru în timp ce liberalii l-au vrut în frunte pe candidatul lor.
Insistența cu care domnul Ghimpu îl apără pe Donciu vine
de la faptul că noul director al instituției responsabile de verificarea
declaraţiilor pe venituri şi proprietăţi, a demonstrat anterior că este un om
cinstit.
Donciu a fost primul care în timpul guvernării comuniste
nu s-a supus indicațiilor venite din partea unor oficiali, ce aflați pe timpuri
în înalte structuri ale statului, sunt prezenți acum în conducerea de vârf a Parlamentului
și a Partidului Democrat din Moldova.
Aflate mult deasupra conflictului dintre
liberal și democrați, afirmațiile preşedintelui fracţiunii parlamentare liberal-democrate,
Valeriu Streleţ, vin oarecum în sprijinul onestității lui Anatolie Donciu. “Experiența lui
Donciu este una care aduce plus de valoare. Dacă societatea civilă are probe
juridice şi insistă asupra revizuirii acestui proces, nu exclud că am putea
discuta despre acest subiect. Deocamdată însă argumentele prezentate de
organismele de specialitate, însărcinate cu controlul persoanelor nominalizate,
au fost mai mult decât plauzibile", a spus liberal-democratul.
În anul 2004, odată cu numirea în funcție de director al CCCEC a domnului Mejinschii, la indicații venite din exterior, Donciu a fost demis din funcția de director al Departamentului de urmărire penală a CCCEC. Care era dosarul administrat de Donciu ce a trezit atunci atît de mari îngrijorări?
De ce mai marii Partidului Democrat din Moldova se tem de numirea lui Donciu? Nu oare pentru faptul că dumnealui nu poți să-i reproșezi ceva?
Prietenul Sergiu Ostaf scrie că -
ReplyDeleteOptica analizei este in exclusivitate politica. Reduceti intreaga realitatea la perceptie politicienilor asupra vietii, la perceptiile jurnalistilor care sunt incorsetate de paradigma politicului
asupra vietii, la perceptiile comentatorilor care produc pentru consumul politicienilor.
Optica societatii civile este interesul public si suprematia legii. Prin urmare ati trecut cu vedere:
1) incalacarea multiplelor prevederi ale legii la numirea lui Donciu (a) transparenta decizionala, b) neconformarea cerintelor de imagine si neocuparea functiei de raspundere, 3) iregularitatile cu veniturile si averile personale (inclusiv neplata impozitelor pe imobil).. )
2) incalacrea interesului public prin politizarea functiei prin declaratiile lui M.Ghimpu.
Pozitia societatii civile este sa avem cel mai bun si neangajat politic candidat la functia de presedintele CNI, care poate si sa transfere imaginea si nu doar sa consume imaginea de pe urma ocuparii postului. Candidatura societatii civile este incontestabile in acest sens.
Pozitia PLDM si PD, dar si la etapa anterioara a PL in sustinerea candidatului societatii civile era evidenta. Mai mult ca atit pozitia PCRM si a independentelor era favorabila. Prin urmare analiza folosind o singura optica va aduce la concluzii inadecvate, partiale. Desi recunosc ca unele circumstante ar putea crea perceptia de felul exprimata de dvs, cirumstantele trebuie analizate cu o logica mai consistenta si sa luati toate circumstantele relevante in calcul, astfel concluziile sunt unilaterale.
Oricum, multumesc pentru incercarea de a intelege situatia. Miza a fost interesul public viciat prin aceasta numire - asta e perspectiva societatii civile. Politicienii si ei pun miza si influenteaza procesele, regretabil ei sunt mai influenti si cu mai putin respect fata de suprematia legii...
Sa nu fi fost de acord PDM-ul cu candidatura luI Donciu nu ar fi votat-o pur si simplu. Care ar fi sensul sa votezi si pe urma sa sa nu fii de acord? Nu prea vad logica aici. Prea multe vorbe la adresa luI Vlad Plahotniuc, deja ma irita sa ascult ca ce nu s-ar intimpla in Moldova, Plahotniuc ar fi de vina, lasati-o va rog mai moale.
ReplyDeleteeu am inteles una: orice candidat venit din partea PD-ului,vine sa apere interesele oligarhiei! Ce post n-ar ocupa. Iar din PLDM si PL mai incearca sa faca ceva pentru tara. Problema lui Ghimpu e ca nu prea are oameni competenti... Multi din cei ce se invirt in preajma lui Ghimpu sint hotomani si derbedei(numai Salaru cit face!), dar altii nu-s,cu parere de rau... Si e nevoit bietul nea Misa sa opereze cu ce are...
ReplyDelete