MOLDOVA ÎNTRE NAȚIONALISM PATRIOTIC ROMÂNESC ȘI INTEGRAREA EUROPEANĂ

Miercuri, 11 decembrie, la emisiunea „Bună seara, România” de la postul B1 TV, președintele român, Traian Băsescu, a declarat că susține unificarea României cu Republica Moldova și că se va dedica acestui proiect după ce își va termina mandatul. Domnia sa a subliniat că nu îl deranjează că declarațiile domniei sale ar putea fortifica opoziția comunistă din Republica Moldova, căci, în opinia sa, “comuniști sunt toți aceia care joacă între Moscova și Bruxelles”.

Făcând trimitere la recentele declarații ale președintelui Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, care a declarat că vorbește limba moldovenească, domnul Băsescu s-a întrebat retoric cum e posibil așa ceva. 

Domnul Băsescu este neplăcut surprins de împotrivirea politicienilor moldoveni la ideea sa uniristă. Neplăcerea domniei sale, se datorează declarațiilor liderilor coaliției pro-europene de la Chișinău. Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a afirmat că cetățenii moldoveni au dreptul să își numească limba pe care o vorbesc, așa cum cred ei de cuviință, și că el vorbește limba moldovenească. La rândul său, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a spus că, nu împărtășește ideea existenței sunt două state românești și că prin lansarea celui de al treilea proiect național al României, unirea cu Moldova, președintele Băsescu dă apă la moară  opoziției comuniste și factorului geopolitic rus. 

Președintele Băsescu s-a contrariat degeaba. Domnia sa ar trebui să explice că nu plănuiește dispariția statului moldovean, ci este vorba de lansarea construcției unei identități național culturale comune, care, în timpul lungului parcurs al Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană, ar putea atinge masa critică pentru formarea unei singure națiuni.
Națiunea reprezintă acea comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune. Desigur, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice culturii naționale și o conștiință comună a originii. Cele două state, nu au însă o viață psiho-economică comună – iar această deosebire vine să dea greutate  afirmației potrivit căreia nu ar exista cu adevărat două state românești. Viața economică și psihică  vine să deosebească România de Republica Moldova. Ideea președintelui Băsescu ar trebui să se materializeze în crearea unor întreprinderi de producție mixte, moldo-române. Integrarea economică a celor două țări ar reduce încet dar sigur din deosebirile existente. 

Declarația președintelui Băsescu cade însă într-un context geopolitic furtunos.. După ce s-au fript cu blocada economică a Moscovei, politicienii moldoveni sunt puși acum în situația de a sufla și în iaurt. Aflat în fața unui an politic dificial, cu promisiunea unor sancțiuni ale Federației Ruse în față, Chișinăul este nevoit să facă o echilibristică geopolitică delicată. 

Privită de la Chișinău, mărturisirea domnului Băsescu ar putea fi interpretată nu numai în cheia unionistă. Deturnată într-un mesaj anti PD și anti PLDM, declarația ar putea reprezenta distanțarea domniei sale de cele două formațiuni politice, sprijinul Cotrocenilor îndreptându-se din acest moment către domnul Ghimpu, un unionist convins. În aceste noi condiții, politicienii de la Chișinău găsesc sprijin pentru implementarea proiectului lor de țară - integrarea în Uniunea Europeană, la Palatul Victoria. Pașii concreți pe care îi face guvernul Ponta, prin construirea gazoductului Iași Ungheni vin să-i asigure pe oficialii moldoveni că nu au rămas singuri. Tăcerea împărtășită de cele două partide care au fost ținta mesajelor de la Cotroceni face dovada maturității lor politice. Ele sunt concentrate acum pe transformarea ideii europene în ideea națională a statului, spre fortificarea independenței și suveranității Republicii Moldova. Subtila critică a domnului Băsescu vine să întărească coaliția pro-europeană.