VICTORIA NULAND PUNE CRUCE PE PROIECTUL LUI BĂSESCU

Vizita în România a doamnei Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat John Kerry, a fost un prilej pentru unii observatori politici apropiați palatului Cotroceni de a o prezenta ca fiind misiune specială americană de pedepsire a Guvernului Ponta. Jurnalista Sabina Fati titra în publicația România Liberă că premierul Ponta ar fi devenit indezirabil pentru Statele Unite. Alte publicații notau că diplomatul american ar fi venit la Bucureşti, ''să instaureze statul de drept atacat de uzurpatorii justiţiei''.  Totul a plecat de la un comunicat postat pe site-ul Departamentului de stat al SUA, în care s-a spus că în timpul discuțiilor vor fi abordate subiecte legate de "probleme bilaterale și regionale, inclusiv eforturile depuse pentru întărirea domniei legii".

Vizita doamnei Nuland cade după recenta condamnare a fostului premier român Adrian Năstase. Trimiterea lui la închisoare a făcut subiectul unei dispute între președintele Traian Băsescu și premierul român Victor Ponta, ultimul a spus că Năstase este un "condamnat politic" și o țintă a lui Băsescu. Includerea pe agenda de discuții a unor subiecte  care au ținut de întărirea statului de drept în România i-a înfuriat pe unii consilieri de la Palatul Victoria. Consilierul primului ministru român, Gyorgy Frunda, a spus că "România nu este o colonie a SUA”, unde reprezentanții de peste Ocean  “ să vină cu aere superioare și să discute tot așa cum ar vorbi dirigintele cu elevii". 

În seara zilei de vineri, 10 ianuarie, adjunctul secretarului de stat american, a ajuns în România. Tot seara, reprezentantul diplomației americane  s-a întâlnit cu președintele român Traian Băsescu și cu acest prilej a felicitat statul român pentru că în acest an se împlinesc 10 ani de este membră a Alianței Nord Atlantice  şi a mulțumit pentru activitatea din Irak, Afganistan și din Kosovo.

 

După ce s-a întîlnit cu șeful diplomației române, Victoria Nuland, a avut sâmbătă, 11 ianuarie, o conferință de presă unde a răspuns întrebărilor  unui grup de comentatori politici români. Doamna Nuland a declarat că,  a discutat în România despre "preocupările centrale - continuarea întăririi și aprofundării statului de drept, a luptei împotriva corupției, și creșterea transparenței", dar principalul mesaj pentru guvernul Ponta a fost că, "SUA vor o Românie cât mai puternică posibil, cât mai curată, cât mai democratică, care să fie marele aliat al Statelor Unite în aceasta zonă". 

Referindu-se la declarațiile unioniste ale președintelui Băsescu, Victoria Nuland a spus: „Statele Unite susţin integritatea teritorială a Moldovei şi dreptul ei de a-şi alege viitorul şi drumul. Am susţinul Parteneriatul Estic şi drumul european pe care şi l-a ales Moldova. Îi încurajăm şi am vorbit cu oficialii europeni pentru a susţine în continuare consolidarea democraţiei în Republica Moldova şi asocierea ei cu UE. România trebuie să fie mândră pentru rolul ei de mentor. SUA și România sunt partenere pentru a susține o Moldovă independentă, suverană și democrată”.

Răspunsul referitor la Republica Moldova a fost ultimul pe care doamna Nuland l-a oferit comentatorilor români.  Sublinierea făcută, că parteneriatul româno-american susține independența și suveranitatea Chișinăului, ne transmite senzația că oficialii americani au fost ușor deranjați de declarațiile unioniste făcute de domnul Băsescu. Doamna Nuland a adus aminte că secretarul de stat american, John Kerry, a vizitat de curând Chișinăul. Prin fina ei aluzie, domnia sa a sugerat că în planurile americane de securitate în regiune, Moldova a fost deja marcată. 

Vizita doamnei Nuland la București nu a fost una de pedepsire a guvernului Ponta și nici de a aduce aminte președintelui Băsescu că prin declarațiile recente, domnia sa ar tulbura status quo-ul regional. Desigur, ca membru al UE și NATO,  prin poziția strategică în colțul de sud-est al Europei și la periferia Rusiei, statul român s-a transformat într-un partener de securitate semnificativ pentru SUA, lucru evidențiat prin rolul lui în planurile NATO de apărare antirachetă, dar acest lucru nu îi dă dreptul de a strica, prin îndrăznețe declarații, puzzle-ul de securitate american. 

Vizita reprezentantului diplomației americane, specialist în problemele spațiului post sovietic, a fost una care a subliniat că, menținerea unei relații solide de securitate cu România este importanta pentru Washington, dar ea este și mai importantă pentru București. Sublinierea cu roșu, că România și Statele Unite susțin de comun acord independența și suveranitatea Chișinăului, vine să confirme că domnul Băsescu nu a avut binecuvântarea Washingtonului pentru inițiativa avută. 

Vizita la București a doamnei Nuland a pus cruce pe proiectul unionist al domnului Băsescu.

Fotografie de pe site-ul B1TV

MOLDOVA ÎNTRE NAȚIONALISM PATRIOTIC ROMÂNESC ȘI INTEGRAREA EUROPEANĂ

Miercuri, 11 decembrie, la emisiunea „Bună seara, România” de la postul B1 TV, președintele român, Traian Băsescu, a declarat că susține unificarea României cu Republica Moldova și că se va dedica acestui proiect după ce își va termina mandatul. Domnia sa a subliniat că nu îl deranjează că declarațiile domniei sale ar putea fortifica opoziția comunistă din Republica Moldova, căci, în opinia sa, “comuniști sunt toți aceia care joacă între Moscova și Bruxelles”.

Făcând trimitere la recentele declarații ale președintelui Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, care a declarat că vorbește limba moldovenească, domnul Băsescu s-a întrebat retoric cum e posibil așa ceva. 

Domnul Băsescu este neplăcut surprins de împotrivirea politicienilor moldoveni la ideea sa uniristă. Neplăcerea domniei sale, se datorează declarațiilor liderilor coaliției pro-europene de la Chișinău. Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a afirmat că cetățenii moldoveni au dreptul să își numească limba pe care o vorbesc, așa cum cred ei de cuviință, și că el vorbește limba moldovenească. La rândul său, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a spus că, nu împărtășește ideea existenței sunt două state românești și că prin lansarea celui de al treilea proiect național al României, unirea cu Moldova, președintele Băsescu dă apă la moară  opoziției comuniste și factorului geopolitic rus. 

Președintele Băsescu s-a contrariat degeaba. Domnia sa ar trebui să explice că nu plănuiește dispariția statului moldovean, ci este vorba de lansarea construcției unei identități național culturale comune, care, în timpul lungului parcurs al Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană, ar putea atinge masa critică pentru formarea unei singure națiuni.
Națiunea reprezintă acea comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune. Desigur, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice culturii naționale și o conștiință comună a originii. Cele două state, nu au însă o viață psiho-economică comună – iar această deosebire vine să dea greutate  afirmației potrivit căreia nu ar exista cu adevărat două state românești. Viața economică și psihică  vine să deosebească România de Republica Moldova. Ideea președintelui Băsescu ar trebui să se materializeze în crearea unor întreprinderi de producție mixte, moldo-române. Integrarea economică a celor două țări ar reduce încet dar sigur din deosebirile existente. 

Declarația președintelui Băsescu cade însă într-un context geopolitic furtunos.. După ce s-au fript cu blocada economică a Moscovei, politicienii moldoveni sunt puși acum în situația de a sufla și în iaurt. Aflat în fața unui an politic dificial, cu promisiunea unor sancțiuni ale Federației Ruse în față, Chișinăul este nevoit să facă o echilibristică geopolitică delicată. 

Privită de la Chișinău, mărturisirea domnului Băsescu ar putea fi interpretată nu numai în cheia unionistă. Deturnată într-un mesaj anti PD și anti PLDM, declarația ar putea reprezenta distanțarea domniei sale de cele două formațiuni politice, sprijinul Cotrocenilor îndreptându-se din acest moment către domnul Ghimpu, un unionist convins. În aceste noi condiții, politicienii de la Chișinău găsesc sprijin pentru implementarea proiectului lor de țară - integrarea în Uniunea Europeană, la Palatul Victoria. Pașii concreți pe care îi face guvernul Ponta, prin construirea gazoductului Iași Ungheni vin să-i asigure pe oficialii moldoveni că nu au rămas singuri. Tăcerea împărtășită de cele două partide care au fost ținta mesajelor de la Cotroceni face dovada maturității lor politice. Ele sunt concentrate acum pe transformarea ideii europene în ideea națională a statului, spre fortificarea independenței și suveranității Republicii Moldova. Subtila critică a domnului Băsescu vine să întărească coaliția pro-europeană.