UNDE E PREȘEDINTELE TIMOFTI?

Preşedintele român, Traian Băsescu, crede că Republica Moldova va trece printr-o perioadă de provocări generate din Transnistria, dar în ciuda acestora România nu va trece niciodată frontiera de răsărit cu armata. "Există riscuri şi Moldova va trece în perioada următoare printr-o perioadă de provocări la adresa sa, generate din Transnistria, în mod categoric. Sigur că noi ne-am informat aliaţii, am avut discuţii şi cu colegii de la Chişinău pentru a-i ţine la curent şi tacticile adecvate ca aceste provocări să nu ajungă la punctul la care să genereze un conflict", a declarat  duminică, 4 mai, șeful statului român la postul de televiziune B1TV.

La rândul ei, agenția de presă Mediafax notează că, în cursul zilei de 5 mai, primul ministru român, Victor Ponta va cere convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru analizarea crizei din Ucraina. „Luni la ora 11.00 avem o întâlnire la ministerul Apărării, unde vom face analiza apropos de alocarea resurselor financiare şi după aceea voi cere o discuţie în CSAT pe această temă", a spus Ponta. Ponta a precizat că ultima şedinţă a CSAT a fost în 27 martie."De atunci a trecut o lună şi jumătate şi în fiecare zi se întâmplă ceva rău în Ucraina, conflictul se apropie de graniţele noastre, Odesa e la o sută şi ceva de kilometri ", a spus Ponta.

Îngrijoratele reacții ale Bucureștiului sunt o urmare directă a violenţelor din oraşul ucrainean Odesa. Potrivit Serviciului Ucrinean de Securitate aceastea ar fi fost organizate de preşedintele demis Viktor Ianukovici și provocate de grupări paramilitare din Transnistria, în colaborare cu grupuri ruse. Violenţele din Odesa s-au soldat cu aproximativ 40 de morţi şi sute de răniţi.
Apropierea stărilor conflictuale din Ucraina de frontiera statului moldovean dă speranțe formațiunilor politice care militează pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală. La Chișinău, adepţii integrării europene se află într-o stare de presiune permanentă. Această presiune vine de la nevoia de a îndeplini angajamentele asumate în relaţia cu Uniunea Europeană, dar și de la necesitatea de a gestiona corect și echilibrat acțiunile făcute de opoziţia comuniștilor moldoveni și forţele anti-europene din Chişinău şi Tiraspol. Dilema este cu atât mai complicată, cu cât este știut că o serie de partide din Republica Moldova beneficiază de susținerea mediatică și financiară a unor cercuri din Federația Rusă. 

Prezent la ProTV București, liderul liberal democraților moldoveni, Vlad Filat a făcut trimitere la acest lucru: „Anul acesta nu vor fi alegeri între partide, ci alegerea modelului de dezvoltare a statului moldovean pe viitor. Implicarea Federației Ruse va fi una de amploare. Și acum sunt mulți actori politici și partide care sunt susținute de Rusia. Am avut presiuni asupra deputaților cărora li se ofereau sume foarte mari ca să iasă din Coaliția de guvernământ. Implicarea presei rusești în spațiul mediatic  moldovenesc va fi și mai agresivă decat în prezent”, a spus Filat.

Fastul demonstrațiilor organizate în ziua de 1 Mai de către două formațiuni politice care militează pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală confirmă declarațiile făcute de către șeful liberal demorcaților moldoveni. Formațiunea politică condusă de domnul Igor Dodon, Partidul Socialiștilor a reușit să adune psuficienți participanți pentru ca evenimentul să nu fie neglijat de către mass-media. Dincolo de reprezentativitate numerică, manifestația socialiștilor nu a mai excelat, la un moment dat s-a observat că cei prezenți nu fac parte din cercul de votanți ai acestui partid.
Spre deosebire de participanții ocazionali la manifestația socialiștilor, la demonstrația comuniștilor moldoveni a participat nucleul dur de simpatizanți ai acestei formațiuni politice. Opoziția comunistă a anunțat pentru 5 mai că va desfășura încă o demonstrație. Frecvența cu care organizează diferite activități politice, vine în sprijinul afirmației potrivit căreia PCRM-ul începe să beneficieze de sprijin financiar extern.

O a treia formațiune politică moldovenească care desfășoară multiple activități de masă este condusă de omul de afaceri Renato Usatâi (acționar la Universal Bank).  Usatâi a preluat partidul condus de Nicolae Andronic (Partidul Popular Republican), i-a schimbat denumirea, sigla și programul și a declarat că vrea să-i ajute pe cei săraci - pentru asta Moldova trebuie să adere la Uniunea Vamală. Declarațiile erau făcute după ce a coborât dintr-un Rolls Royce, unic în Moldova, în valoare de un sfert de milion de euro.

Vlad Filat declara la ProTV București că „cel mai mare pericol pentru Republica Moldova” ar fi ca partidele proeuropene să piardă alegerile parlamentare din noiembrie 2014, iar statul moldovean să ia cursul spre Uniunea vamală, adică spre refacerea Uniunii Sovietice, așa cum vrea președintele rus, Vladimir Putin. Sprijinului logistic oferit de către Federația Rusă partidelor politice care militează pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală i se alătură și semnalele politice ale unor importanți politicieni ruși. Astfel, reprezentantul special al preşedinţiei ruse pentru regiunea transnistreană, Dmitri Rogozin, va veni de 9 mai la Tiraspol. Anunțul a fost făcut de oficialul rus pe contul său Twitter.

Apariția violentelor conflicte din Odesa desenează un nou context geopolitic. Președintele Nicolae Timofti, ar trebui să beneficieze de analiza acestui context. Instituțiile de profil, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate, ar trebui să-i prezinte șefului statului moldovean, dar și primului ministru, o analiză la zi a noilor situații de risc. Ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate a avut loc pe data de 7 aprilie. Potrivit unui comunicat de presă al Președinției, Consiliul a discutat atunci probleme legate de securitatea regională și situația Republicii Moldova după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În condițiile în care sunt atestate ingerințe ale Federației Ruse în viața politică a Republicii Moldova, iar supozițiile despre un sprijin financiar rus destinat unor formațiuni politice moldovenești capătă contur, o analiză a riscurilor de securitate se impune de la sine.

Sărbătorile Pascale au trecut, concediul de 1 mai s-a dus și el. Domnule Timofti, cred că e timpul să dați dovadă de inițiativă. Sunt suficiente motive pentru a convoca Consiliul Suprem de Securitate. Altfel, toată lumea va crede că ați rămas în concediu. 

Foto via internet

PREȘEDINTELE TIMOFTI ȘI CONFRUNTAREA CELOR DOUĂ PALATE

Editorialistul moldovean Constantin Tănase consideră că vizita președintelui Republicii Moldova la Kiev, unde a participat la celebrarea a 1025 de ani de la creștinarea Rusiei Kievene, este o confirmare indirectă că statul moldovean aparține „spațiului spiritual-cultural pravoslavnic reprezentat și controlat de Federația Rusă”.

Domnul Tănase consideră că președintele moldovean este „copilul de mingi al liderilor coaliției de guvernământ și îndeplinește o funcție butaforică”.

De această dată, domnia sa a geșit. Dincolo de semnificațiile de suprafață observate de editorialistul moldovean, vizita președintelui Timofti la Kiev a avut rezultate concrete. Oficialitățile ucrainene au anunțat că nu sunt dispuse să asigure tranzitul de armamente şi de alte echipamente militare pe teritoriul Ucrainei sau prin spaţiul aerian al Ucrainei, fără consimţământul Republicii Moldova. 

Amintim că postul de televiziune al Ministerului Apărări ruseşti a anunţat, că trupele ruseşti staționate în regiunea transnistreană vor primi elicoptere noi. Prin declarația de răspuns a ministrului moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţa, statul moldovean a exclus cu desăvârşire acest lucru. Împotrivirea oficialităților moldave era nulă dacă nu exista gestul mai mult decât prietenesc al președintelui Ianukovici care a sfidat doleanțele Federației Ruse.   

Cu siguranță, gestul președintelui ucrainean s-a datorat și întâlnirii pe care acesta a avut-o cu președintele moldovean.

Președintele Timoftii nu a făcut nici dovada indeciziei politice ori a faptului că se teme să își afișeze europenismului ori cumpătatul său românism, așa cum s-a afirmat. Importante voci de la București au scos în evidență faptul că președintele moldovean nu l-a întâmpinat pe omologul său român la aeroportul din Chișinău, ci la Reședința de Stat. Corect. Dar de dragul adevărului, subliniem un important aspect care a fost trecut cu vederea de mai toți comentatorii politici, de la Chișinău și de la București. Aflat în Republica Moldova, președintele român, Traian Băsescu, s-a instalat la reședința de stat a președintelui moldovean Nicolae Timofti, și aici i-a primit pe toți liderii moldoveni cu care a avut stabilite întrevederi. Datorită grăitoarei bunăvoințe a președintelui Timoftii, Băsescu, s-a simțit ca la Palatul Cotroceni.

Bunăvoința cu care președintele Nicolae Timoftii și-a luat asupra sa responsabilitatea unui asemenea gest politic ne spune că  domnia sa nu este  „copilul de mingi al liderilor coaliției de guvernământ “ și că funcția îndeplinită nu e deloc „butaforică”.   

Un atare gest nu are deloc de a face cu interesele Cotrocenilor ori ale Palatului Victoria. Dincolo de aparentul ori nu, sfârșit al coabitării politice de la București, cred că cei doi importanți decidenți politici români,  știu că dosarul Republica Moldova nu poate cădea victima colaterală a confruntării dintre cele două palate.

CABINETUL FILAT 3 - O MISIUNE GREA DAR NU IMPOSIBILĂ

Președintele Nicolae Timofti, l-a desemnat la 10 aprilie pe liderul liberal democraților moldoveni, Vlad Filat, să formeze noul cabinet de miniștri al Republicii Moldova. O misiune grea, dar nu imposibilă. Gestul a venit cu o întârziere de cinci zile de la termenul anunțat inițial. Întârzierea, dar și unele lacune existente în Constituția Republicii Moldova, a dat naștere la supoziția că, pentru a le permite liderilor din fosta alianță de guvernământ să găsească un numitor comun, președintele moldovean ar avea intenția de a trage de timp. Întârzierea a făcut ca simpatizanții comuniștilor moldoveni să iasă în stradă cerând alegeri anticipate. Mai mult liderul comunist, Vladimir Voronin a declarat în cadrul unei emisiuni de televiziune că, formațiunea pe care o conduce este gata să declanșeze o revoluție.

Nominalizarea lui Vlad Filat la înalta funcție este una corectă. Președintele Timofti, a explicat de ce liberalii moldoveni nu aveau dreptul să ceară o altă nominalizare – după fracțiunea parlamentară a PCRM, care a refuzat să participe la negocierile cu șeful statului,  PLDM este cea mai numeroasă fracțiune. Președintele moldovean a explicat că, în condițiile în care nici comuniștii, nici liberalii și nici democrații moldoveni nu au înaintat nici un candidat, era firesc să pună în practică nominalizarea cerută de PLDM.

Repet, Vlad Filat are o misiune grea, dar nu imposibilă. El trebuie să identifice un număr de minimum 51 de deputați care ar dori să susțină noul cabinet de miniștri. Numeroasa opoziție comunistă, care a votat la cinci martie pentru demisia guvernului, își dorește în prezent mult mai mult alegeri anticipate și nu susținerea guvernului pe care anterior l-a demis. Democrații moldoveni, după ce au pus umărul la demiterea guvernului din care făceau parte, au spus că vor să vadă altfel funcționarea noului Guvern, “fără acele lacune și încălcări de legi care s-au produs până acum”.  La rândul său, un alt coleg al fostei alianțe, Mihai Ghimpu , a anunțat că deputații liberali nu vor vota pentru cabinetul pe care îl va propune Vlad Filat. Ar părea că misiunea liderului liberal democrat ar fi sortită eșecului. 

Îndrăzneții înving. Prin anunțul făcut, liderul liberalilor, practic s-a plasat în opoziție. Anunțatele tratative pe care domnul Filat le va avea cu partidele parlamentare, ar trebui să înceapă primele, în mod special, cu reprezentanții Partidului Liberal. Opinia publică va avea în acest mod posibilitatea să afle dacă liberalii moldoveni vor renunța la cele patru ministere pe care le ocupă ori, de dragul integrării europene, își vor da votul pentru noul cabinet de miniștri. 

Domnul Ghimpu știe desigur că, buturuga mică, răstoarnă carul mare. Doar că buturugile, cu cât sunt mai mici, cu atât pot fi date mai ușor la o parte din drum.

În cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, comentând anunțata disponibilitate a liberalilor de a nu vota viitorul cabinet de miniștrii, invitați cădeau de comun acord că, la prăjitura ministerială ocupată de liberali, se uită mulți pofticioși care și-ar oferi destul de repede votul lor noului cabinet de miniștri.

Personal cred că, liberalilor moldoveni le-ar trebui oferită încă o șansă. Fără ei drumul european ar fi mai plicticos. Deficiențele de comunicare din sânul Partidului Liberal au făcut ca nemulțumirea față de liderul lor să crească, pe interior sunt probleme iar resursele financiare ale partidului, nu se ridică la nivelul necesar pentru implementarea unei campanii electorale de succes ; sunt doar câteva motivații, suficiente să mă convingă că liberalii moldoveni nu vor pleca în opoziție și nu vor da cu piciorul în șansa care li se oferă.

PREȘEDINTELE TIMOFTI ÎNTRE CIOCAN ȘI NICOVALĂ

Jocul de șah are stabilite reguli clare pentru toți participanții, indiferent de interesele aflate în joc, de ambițiile personale, de capitalul financiar ori susținerea maselor ori dispoziția jucătorilor, ele nu se încalcă. Iar dacă în șah nu te poți pișa împotriva vântului – în politică unii își închipuie că e posibil. La 7 aprilie s-a văzut că amăgirile acestora costă.

După ultimele consultări purtate de șeful statului moldovean cu liderii partidelor care au făcut parte din AIE, consultări despre care presa scrie că nu au adus un rezultat concret, s-a înțeles că aproape toate partidele parlamentare își doresc alegerile anticipate. Pus în fața acestor dorințe ale foștilor colegi, Vlad Filat a ieșit zâmbitor din clădirea reședinței de stat, lăsându-l trist și supărat pe Nicolae Timofti. Singur în fața jurnaliștilor, șeful statului moldovean a încercat să dreagă borșul stricat de Ghimpu și a întors-o ca la Ploiești, lăsând să se înțeleagă că ar putea să anunțe numele candidatului la funcția de premier peste o lună sau două. 

Jurnaliștii au observat că înainte de a intra la consultări cu șeful statului, preşedintele liberalilor moldoveni, Mihai Ghimpu, s-a oprit pentru a discuta cu democratul Vladimir Plahotniuc. Cei doi politicieni au conversat preţ de câteva minute bune. După convorbiri, Ghimpu a declarat că liberalii nu vor vota pentru candidatura lui Filat și că Timofti ar fi obligat să numească un prim-ministru interimar. „Poziția noastră rămâne neschimbată, noi nu votăm pentru Vlad Filat în funcția de prim-ministru”, a declarat Ghimpu.

Democrații au fost la fel de categorici. Ei au anunțat că dacă liberalii nu votează pentru Vlad Filat, fracțiunea democraților moldoveni nu votează pentru nici o candidatură. 

În schimb, preşedintele fracţiunii liberal democrate, Valeriu Streleţ a spus jurnaliștilor că PLDM-ul îl vede premier doar pe Vlad Filat şi că, pe 5 aprilie, ar exista premisele pentru desemnarea unui candidat.

A comenta acțiunile politice ale lui Mihai Ghimpu e ca și cum ai striga într-o peșteră vastă, fără a comite un sacrilegiu, comentariile nu ajung până la el. Unul din corifeii jurnalisticii moldave, lăsa să se  înțeleagă că, a dezvălui vulgului greșelile liderului liberal, ar însemna să critici singura formațiune politică din Republica Moldova care îi reprezintă pe alegătorii cu viziuni proromânești și proeuropene. „Cei care-l atacă azi pe Ghimpu nu o fac de pe poziția interesului național, căci interesul național este ca PL-ul să devină un partid de centru-dreapta puternic, care să aibă un cuvânt greu de spus în guvernare. Criticii lui Ghimpu, urmăresc de fapt eliminarea PL-ului de la guvernare”, scria Constantin Tănase.

Inflexibilitatea domnului Ghimpu este însă una care poate provoca alegerile parlamentare anticipate. Nedorite de către șeful statului moldovean și de către liberal democrați, alegerile sunt cel mai des invocate de către PCRM și de către PD. Dacă interesul național al Republicii Moldova e reprezentant de domnul Ghimpu, iar acțiunile domniei sale se pliază perfect peste doleanțele electoratului comunist, putem oare trage concluzia că interesul național al Republicii Moldova sunt alegerile anticipate? Se pare că da, și pentru liniștea unei virtuale aflării în opoziția parlamentară, liberalii și-le doresc.

La o lună de la demiterea guvernului, aflat între ciocan și nicovală, președintele Timofti, nu mai poate, așa cum îl îndeamnă unii, să amâne la nesfârșit tăierea nodului gordian. Nemulţumiți că șeful statului moldovean a sugerat că ar putea tergiversa numirea unei candidaturi la funcția de prim ministru, membrii Congresului Civic și simpatizanții Partidului Comuniştilor au protestat din nou. 

Se zice că dacă nu vrei să miroși a amoniac, să nu te joci cu revoluțiile. Mai ales cu cele anunțate.