VORONIN ȘI RUBICONUL POLITIC MOLDOVENESC

Fracțiunea parlamentară a comuniștilor a decis să inițieze, în regim de urgenţă, toate procedurile legale privind demiterea Guvernului Leancă.  Un comunicat de presă al acestei fracțiuni parlamentare, ne informează că nici un punct din Hotărîrea Parlamentului din 21 iunie 2013, cu privire la raportul Comisiei de anchetă față de situația de la Banca de Economii, nu a fost îndeplinit. Potrivit documentului emis, pe lângă inițierea procedurilor legate de demiterea Guvernului Leancă se cere și naționalizarea Băncii de Economii. 

Amenințării comuniștilor moldoveni îi urmează înfricoșarea făcută de liberali. Aceștia, prin vocea liderul lor, Mihai Ghimpu, au atenționat că Banca de Economii a Moldovei şi Aeroportul Internaţional Chişinău trebuie întoarse în proprietatea statului, în caz contrar vor fi organizate ample acţiuni de protest. Liderul liberalilor afirmă că, pentru situaţia în care s-a pomenit banca și aeroportul, vina o poartă fostul premier Vlad Filat. Liberalul spune că problema trebuie soluţionată la următoarea şedinţă a Guvernului ori la prima şedinţă a Parlamentului. „În caz contrar noi vom lua decizia de a ne pregăti pentru proteste. Partidul Liberal va chema lumea în stradă, în primul rând deponenții BEM, ca să-și apere proprietatea”, a declarat preşedintele Partidului Liberal.

Intenția comuniștilor și a liberalilor moldoveni, de a face rău actualului arc guvernamental, este cunoscută. Remarcată cu ocazia ultimei ședințe a Consiliului Municipal Chișinău, apropierea celor două formațiuni politice a fost considerată de către comentatorii politici moldoveni ca o alianță de moment pentru împărțirea bunurilor publice municipale. Alții au mers mai departe și au afirmat că, dacă găsește suportul politic parlamentar, această odioasă coaliție are șansa de a demite Guvernul Leancă. 

Chiar dacă fracțiunea parlamentară a comuniștilor, grupul parlamentar condus de Igor Dodon și votul deputatului neafiliat Mihai Godea, nu ating împreună un număr suficient de voturi pentru demisia Guvernului, există suficiente motive de îngrijorare. Trecerea Rubiconului politic moldovenesc, este mai ușoară ca oricând. Spusă la exasperare, o declarație politică mai înfierbântată, ar putea fi considerată de aliații din arcul guvernamental ca o tăcută amenințare. Interpretată greșit, o banală declarație de presă ar putea schimba comportamentul politic din interiorul arcului de guvernare și ar face posibilă acumularea unui număr suficient de voturi pentru demisia guvernului. 

Conjugarea amenințărilor la adresa Guvernului Leancă are o legătură directă cu parafarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Eventuala demitere a guvernului Leancă, ar da peste cap planurile europenilor și ar arunca Moldova în lupte politice intestinale care ar finaliza cu alegeri parlamentare anticipate. Exact ceea ce își doresc comuniștii moldoveni. 

Provocările jurnalistice la adresa alianței de la Chișinău, au drept scop enervarea peste măsură a liderilor ei politici. Împroșcând cotidian cu un agasant noroi, picătură cu picătură, cineva alimentează trecerea Rubiconului politic moldovenesc. Exasperarea este tehnica pe care rușii o folosesc în războiul lor cu oponenții. Cineva, meșter la a încrucișa cuvinte, pare că are o singură misiune, de a tulbura firava pace politică moldovenească. Nu m-aș mira. E știut, pericolul rus sare de acolo de unde nu te aștepți! 

CÂRCOTAȘII POLITICII MOLDOVENEȘTI

În materialul „Curba-mortala-a-lui-vlad-filat,” Constantin Tănase trece în revistă erorile politice ale lui Vlad Filat. Scoaterea acestora în evidență a fost necesară pentru a face o paralelă între liderul liberal democrat și fostul lider al creștin democraților moldoveni. Comparația celor doi oameni politici moldoveni are drept scop realizarea unui transfer de imagine negativă, pe care se consideră că domnul Roșca ar avea-o în public. Habar nu am dacă e adevărat sau nu, observ însă că în acest scop, la adresa fostului lider creștin democrat, domnul Tănase folosește o serie de atribute defăimătoare,  „combinator”, „șarlatan”, „manipulator”.

Domnul Tănase poate să scrie orice dorește, este dreptul domniei sale de a avea opinii și de a face judecăți de valoare. Materialul, nu mi-ar fi atras atenția dacă domnul Tănase, în textul său, nu ar fi subliniat faptul că, “Vlad Filat a fost acceptat ca lider doar grație echipei cu care venea, lumea votând în primul rând, echipa, mai apoi pe Filat”. Prin această subliniere, domnul Tănase încearcă să evidențieze importanța echipei care a pus bazele Partidului Liberal Democrat din Moldova. Sugestia făcută de domnul Tănase este aceea că datorită faptului că din acest grup făcea parte și fiul domniei sale, importanța lui era de două ori mai mare decât a liderului. Admit. Ceea ce nu pot admite sunt cele enunțate ulterior. Editorialistul scrie că primul lucru pe care l-a făcut Filat venind la putere, “a fost acela de a scăpa de principalii fruntași ai partidului prin bârfă, minciună și șantaj”. 

Înțelegem oare corect, că principalii fruntași ai partidului erau Alexandru Tănase și Mihai Godea? Dacă la această întrebare se răspunde pozitiv, atunci domnul Constantin Tănase ne sugerează de fapt, că plecarea fiului său din fruntea PLDM, spre Curtea Constituțională, ar fi fost  provocată de Filat. Ceea ce este fals. La conferința de presă în care a anunțat plecarea la Curtea Constituțională, domnul A.Tănase a negat ferm orice legătură a plecării din partid de eventuale contradicții politice cu Vlad Filat. Să înțelegem oare că în acele momente, domnul A. Tănase nu a oferit presei răspunsuri veridice?  

Nu știu dacă Vlad Filat este, așa cum scrie domnul Constantin Tănase, „om de un orgoliu patologic, lacom de bani, lipsit de scrupule și elementar bun-simț”. Un proverb vechi ne atenționează să nu plecăm la drum în tovărășia unor asemenea persoane. Am fost cu toții martori că domnul A.Tănase a făcut-o! Iar în aceea perioadă, de sfârșit al anilor 2000, în multe articole ale domnului C.Tănase erau destule cuvinte de laudă la adresa liderului liberal democrat.  Oare care să fie cauza acestei drastice schimbări de atitudine?

Nu aș fi scris acest text dacă nu aș fi observat că prin editorialul domniei sale, inconștient sau nu, Constantin Tănase s-a alăturat corului celor care, la adresa liderului liberal democrat, promovează în spațiul public imaginea de “lider corupt”, “cadavru politic”, “orgolios”. Iar aceste idei sunt promovate zilnic de inamicii politici ai lui Filat. Motivația este la vedere – vor aceștia sau nu, liderul liberal democraților moldoveni este președintele celui mai mare partid politic de pe eșichierul de dreapta. Domnia sa este necontestatul șef a 31 de deputați, a 350 primari, a 16 președinți de raioane și este principalul artizan al integrării europene a statului moldovenesc. Chiar dacă  neprietenii politici ai lui Filat, nu își doresc acest lucru, domniei sale îi este sortit să rămână în mijlocul principalelor procese politice din Republica Moldova.

Aș fi rămas indiferent în fața acestor dezbateri dacă nu aș fi văzut că, dincolo de a face parte din judecățile de valoare, aceste cârcoteli la adresa liderului liberal democrat, ori ai liderilor Partidului Democrat, par a veni în sprijinul ideilor promovate de comuniștii moldoveni – destabilizarea, pe toate căile, a păcii politice din coaliția de guvernare spre a obţine dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. 

a cârcoti - a certa, a învrăjbi, a supăra

PREȘEDINTELE TIMOFTI ȘI CONFRUNTAREA CELOR DOUĂ PALATE

Editorialistul moldovean Constantin Tănase consideră că vizita președintelui Republicii Moldova la Kiev, unde a participat la celebrarea a 1025 de ani de la creștinarea Rusiei Kievene, este o confirmare indirectă că statul moldovean aparține „spațiului spiritual-cultural pravoslavnic reprezentat și controlat de Federația Rusă”.

Domnul Tănase consideră că președintele moldovean este „copilul de mingi al liderilor coaliției de guvernământ și îndeplinește o funcție butaforică”.

De această dată, domnia sa a geșit. Dincolo de semnificațiile de suprafață observate de editorialistul moldovean, vizita președintelui Timofti la Kiev a avut rezultate concrete. Oficialitățile ucrainene au anunțat că nu sunt dispuse să asigure tranzitul de armamente şi de alte echipamente militare pe teritoriul Ucrainei sau prin spaţiul aerian al Ucrainei, fără consimţământul Republicii Moldova. 

Amintim că postul de televiziune al Ministerului Apărări ruseşti a anunţat, că trupele ruseşti staționate în regiunea transnistreană vor primi elicoptere noi. Prin declarația de răspuns a ministrului moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţa, statul moldovean a exclus cu desăvârşire acest lucru. Împotrivirea oficialităților moldave era nulă dacă nu exista gestul mai mult decât prietenesc al președintelui Ianukovici care a sfidat doleanțele Federației Ruse.   

Cu siguranță, gestul președintelui ucrainean s-a datorat și întâlnirii pe care acesta a avut-o cu președintele moldovean.

Președintele Timoftii nu a făcut nici dovada indeciziei politice ori a faptului că se teme să își afișeze europenismului ori cumpătatul său românism, așa cum s-a afirmat. Importante voci de la București au scos în evidență faptul că președintele moldovean nu l-a întâmpinat pe omologul său român la aeroportul din Chișinău, ci la Reședința de Stat. Corect. Dar de dragul adevărului, subliniem un important aspect care a fost trecut cu vederea de mai toți comentatorii politici, de la Chișinău și de la București. Aflat în Republica Moldova, președintele român, Traian Băsescu, s-a instalat la reședința de stat a președintelui moldovean Nicolae Timofti, și aici i-a primit pe toți liderii moldoveni cu care a avut stabilite întrevederi. Datorită grăitoarei bunăvoințe a președintelui Timoftii, Băsescu, s-a simțit ca la Palatul Cotroceni.

Bunăvoința cu care președintele Nicolae Timoftii și-a luat asupra sa responsabilitatea unui asemenea gest politic ne spune că  domnia sa nu este  „copilul de mingi al liderilor coaliției de guvernământ “ și că funcția îndeplinită nu e deloc „butaforică”.   

Un atare gest nu are deloc de a face cu interesele Cotrocenilor ori ale Palatului Victoria. Dincolo de aparentul ori nu, sfârșit al coabitării politice de la București, cred că cei doi importanți decidenți politici români,  știu că dosarul Republica Moldova nu poate cădea victima colaterală a confruntării dintre cele două palate.