SPECULAȚIILE CU PRIVIRE LA AEROPORT DISPAR. ALTE ÎNTREBĂRI APAR

La propunerea ministrului economiei, Valeriu Lazăr, pe 4 octombrie,  Cabinetul de Miniștri s-a adunat în ședință pentru a reconfirma concesionarea Aeroportului Chișinău către compania rusă "UK Komaks". În același timp, s-a anunțat că, Ministerul Economiei va publica pe site-ul oficial contractul de concesiune.

Decizia Guvernului de la Chișinău a fost luată după ce ieri, 3 octombrie, în Parlamentul de la Chișinău, deputaţii au dezbătut aproape 12 ore subiectele privind tranzacţia de la Banca de Economii şi concesionarea Aeroportului Chişinău. Potrivit unei hotărâri a legislativului moldovean, toate deciziile luate au fost declarate legale.

Toate acestea se întâmplă, în condițiile în care magistrații de la Curtea Constituțională au suspendat procedura de concesionare a Aeroportului, iar sentința în acest caz încă nu a fost pronunțată. Curtea Constituțională urmează ca pe data de 8 octombrie să se pronunțe pe marginea acestui caz.

Suspendarea de către Curtea Constituțională a procedurii de concesionare a Aeroportului a convenit de minune opoziției comuniste. În Parlamentul moldovean, fracțiunea PCRM a înaintat un proiect de hotărâre în care se afirma că  Guvernul a gestionat cu rea-credință activele statului și că s-a mers intenționat pe calea „înstrăinării” acestor bunuri. Potrivit opoziției, toți responsabilii din Guvern trebuie să fie demiși, iar toate hotărârile Executivului moldovean ar trebui să fie anulate. Parlamentarii comuniștii au propus ca Guvernului să-i fie acordat votul de neîncredere iar cei responsabili să fie atrași la răspundere penală. Demiterea Cabinetului de Miniștrii ar fi atras după ea alegerile anticipate.

Cu certitudine, Aeroportul Chișinău are nevoie stringentă de modernizarea infrastructurii.  Experții vorbesc despre faptul că fără înnoirea instalațiilor de la sol necesare pentru decolarea, aterizarea, adăpostirea și întreținerea avioanelor, dintr-o întreprindere profitabilă, Aeroportul,  s-ar fi transformat într-una falimentară. Ei afirmă însă că statul moldovean nu își poate permite toate aceste investiții. Volumul investițiilor care urmează a fi făcute de către stat s-ar cifra la aproape 200 mln de euro.

Lungile controverse parlamentare au arătat că, dintr-o greșeală de comunicare s-a ajuns în situația în care opoziția a putut să facă  speculații pe marginea contractului de concesiune. Prin publicarea acestui contract, orice speculație devine nulă.

Rateurile guvernamentale au creat disfuncționalități și în coaliția pro-europeană. Deputații din grupul liberalilor reformatori, care au atacat decizia de concesionare la Curtea Constituțională au declarat că soluția aleasă de Guvern a fost una forțată de împrejurări, însă votul lor a fost solidar cu cel al colegii lor din coaliția pro-europeană. Urmărind graba cu care ministrul Lazăr își îmbia colegii să reconfirme concesionarea Aeroportului către ruși, senzația de presiune și ușoara forțare a notei, observată de Hadîrcă & Co, persistă.

De ce oare firescul hotărârii de concesionare a Aeroportului, capătă treptat, un gust atît de amar?

 

Ce se va întâmpla dacă, sub conducerea lui Alexandru Tănase, prin absurd, magistrații de la Curtea Constituțională vor anunța, în ciuda hotărârii Parlamentului moldav,  că această concesionare este neconstituțională? Un asemenea verdict ar da apă la moara opoziției comuniste, Înalții Judecători oferind în acest mod credibilitatea doleanțelor înaintate de opoziția comunistă. Neconstituționalitatea contractului de concesionare a Aeroportului, ar face cererea de demitere a Cabinetului de Miniștrii și mai argumentată!  

Cu cât se apropie data parafării la Vilnius a Acordului de Asociere la UE, observ că presiunea pe rezistența internă a coaliției pro-europene începe să crească. Cei care au interesul să răstoarne căruța moldovenească din drumul ei european, vor face tot posibilul să strice asfaltul, să fure roțile și să omoare boii. 

În asemenea condiții, politicienii moldoveni vor avea puterea să tragă, de unii singuri, carul până la urmă?

IAȘI - UNGHENI GAZODUCTUL PLIN CU VISE

Datele statistice afirmă că statul român nu are capacitatea de a-și asigura necesarul de gaz metan pentru consumul propriu, actualmente 20 la sută din necesarul de consum sunt importați. Recent, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe,  afirma că extracția de gaze din platoul continental al Mării Negre este preconizată pentru sfârșitul deceniului; ceea ce înseamnă că până în 2019, statul român va continua să importe gaze din Federația Rusă prin intermediul Gazprom.

Interconectarea rețelelor de gaz dintre România și Republica Moldova, prin gazoductul Iași – Ungheni, este prezentată ca fiind proiectul de suflet al președintelui Băsescu. Potrivit domniei sale, prin acest gazoduct  vor trece către Republica Moldova 1,5 miliarde de metri cubi pe an, ceea ce înseamnă că va fi acoperit necesarul de gaz al statului moldovean. Metaforic, comentatorii politici afirmă că, „independența energetică a Republicii Moldova va începe la 27 august”, odată cu lucrările de construcție ale gazoductului.  

 

În condițiile în care la București în aceste zile se creează Bursa gazelor și o dată cu liberalizarea pachetului III de energie, e posibil ca prin noua conexiune de gaz metan, Republica Moldova să nu primească doar gaz românesc ci gaz metan achiziționat la cel mai bun preț al bursei. La București, alături de omologul său român, ministrul economiei de la Chișinău, Valeriu Lazăr, a spus că prețul de achiziționare al gazelor nu va fi unul impus de vreo autoritate ci va fi unul creat de piață, iar sursa de achiziționare al acestuia poate fi diferită.    

Nu sunt chițibușar, dar câteva întrebări se impun. Dacă principalul furnizor de gaze naturale de pe piață este Gazprom, vor putea exista la Bursă, prețuri mai mici decât cele deținute de monopolist? Cum va ajunge gazul achiziționat la Bursă în casele moldovenilor, odată ce jumătate din acțiunile companiei moldovenești de transport de gaze, MoldTransGaz, aparțin furnizorului rus, Gazprom? Cât de mult îi va costa pe moldoveanul obișnuit această diversificare a achizițiilor de gaz metan?  

Acestor întrebări, li se adaugă informația potrivit căreia capacitățile tehnice ale acestui gazoduct prevăd nu numai exportul de gaze din România dar și capacitatea acestuia de a importa gaze. Moldova poate ajunge în situația în care nu numai va importa, dar va și livra gaze! 

O declarație a şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din România, Gabriel Dumitraşcu, lăsa să se înţeleagă că statul român intenţionează încheierea unui acord cu concernul Gazprom prin care să se permită tranzitarea pe infrastructura de conducte existente a gazului din Kazahstan, la un preț mult mai ieftin. Semnarea acestei înţelegeri depinde de încheierea favorabilă a acordului între KazMunaiGaz şi Gazprom pentru livrarea gazelor naturale în Europa, acord care urmează să fie renegociat în curând. Ieftinirea tranzitului de gaze din Kazahstan către Uniunea Europeană  poate fi un semnal care să indice faptul că oficialii de la Gazprom și-au dat acordul pentru construcția gazoductului Ungheni – Iași prin care nu numai că se vor livra gaze către Republica Moldova dar și invers, către România.  

Proiectul gazoductului Iași – Ungheni a fost gândit din start în termeni economici și strict pragmatici, pentru avantajul bilateral al celor două state. Tot mai mulți specialiști consideră că până la sfârșitul deceniului, România, își va crește importul de gaz metan. În condițiile în care protecționismul politic de pe piața energetică românească îndepărtează posibilitățile de a profita de potențialul descoperit in Marea Neagra, (prețul exploatării rezervelor din Marea Neagră este mult mai scump decât cel al gazelor care se extrag de pe uscat) e posibil ca pentru statul român, această nouă interconexiune cu rețeaua Gazprom să fie una necesară. La rândul lui, prin conexiunea la rețelele de transport de gaz din România, statul moldovean are capacitatea de a achiziționa produse de gaz de pe alte piețe.

Actualmente statul român are doar două interconexiuni cu gigantul rus Gazprom: cea mai mare conexiune a fost construită în anul 1979 și  are  un debit de 8,7 miliarde metri cubi pe an, se află la Orlovka – Isaccea, cea de a doua, a fost construită în anul 1989 cu un debit de 4 miliarde de metri cubi pe an și se află la Tekovo – Medieșu Aurit. 

Guvernul rus a cerut autorităților de la Chișinău anul trecut, să renunțe la Tratatul Comunității Energetice Europene și să se dezică de la implementarea reformelor energetice. În schimb, Republica Moldova ar fi putut primi o reducere de 30 % la gazul rusesc (de la 400 dolari la 270 dolari per o mie de metri cubi) și amânarea datoriilor. Oficial, contractul cu „Gazprom” a expirat, însă continuă să fie pus în aplicare. Gazprom deține 50 la sută din acțiunile companiei MoldovaGaz și este posesorul a 50 la sută din acțiunile companiei moldovenești de transport de gaze, MoldTransGaz, Tiraspolul posedă 13.5 la sută din acțiunile MoldovaGaz, dar au fost predate Gazprom- ului pentru gestionare. Guvernul de la Chișinău are în posesie 35 la sută, restul aparținând micilor acționari.

Prezent la Moscova, ministrul român de externe, Titus Corlățean a oferit agenției de presă Interfax, un interviu în care a evocat ”o serie de proiecte concrete care ar putea contribui la dialogul bilateral româno - rus”. Nimeni nu a putut sau nu a dorit să ofere presei române detalii asupra acestor ”proiecte concrete”.  Să facă oare gazoductul de la Ungheni parte din aceste concrete proiecte? Probabil că da.

Conexiunea Iași-Ungheni este exemplul prin care guvernele Ponta și Leancă construiesc un win-win situation, prin care se încearcă diversificarea achizițiilor de gaze naturale pentru  statului moldovean dar care, deocamdată, nu poate afecta monopolul deținut în zonă de către gigantul rus, Gazprom.

VALERIU LAZĂR, BOMBOANA EUROPEANĂ ȘI BLOCAJUL NEGOCIERILOR

Săptămâna în care am intrat este una decisivă pentru clasa politică de la Chișinău.  Partidele politice aflate în negocieri  mai au la dispoziţie, trei-patru zile pentru a ajunge la un consens care să-i permită premierului desemnat, Iurie Leancă să prezinte în Parlamentul Republicii Moldova programul de guvernare și noul cabinet de miniștrii. Orice suspectă condiționare a negocierilor vine să ne arate cine dintre actorii politici chișinăueni are o agendă ascunsă.

După vizita delegației Comunității europene la Chișinău, șansele votării cabinetului Leancă au crescut. Membrii Parlamentului European, Jacek Protasiewicz şi Libor Roucek , au spus presei că mesajul cu care au venit a fost unul simplu -  Moldova trebuie să facă paşii necesari pentru a se integra în Uniunea Europeană.  

Pașii, elementari - partenerii din fosta alianţă de guvernare să ajungă la un consens pentru votarea noului cabinet de miniștrii şi să colaboreze pentru a realiza reformele. Pentru ca efortul acestei colaborării de viitor să pară mai ușor, europarlamentarul Libor Roucek, le-a oferit politicienilor moldoveni o bomboană. Domnia sa a sugerat că, "dacă se dorește  liberalizarea regimului de vize, în toamna aceasta ar fi o şansă”. „Noi vrem să ajutăm Republica Moldova. Dar este important ca, în următoarele zile, să fie creat Guvernul. Aşteptăm până joi, să vedem ce se va întâmpla", a subliniat Roucek.  Așteptarea invocată de europarlamentarul ceh, ascunde în ea o voalată amenințare. Senzația de pericol pe care a transmis-o domnia sa se referă la suportul financiar pe care Uniunea Europeană l-ar putea refuza oficialilor de la Chișinău în cazul în care aceștia ar face pașii opuși și ar provoca alegerile anticipate. 

Vor unii sau nu, vizita înalților oficiali europeni a coincis cu faza definitorie a negocierilor pentru formarea  majorităţii parlamentare care ar urma să sprijine guvernul Leancă. Iar când privirile oficialilor de la Bruxelles sunt peste Moldova, șansele cartoforilor politici, interni ori externi, încep să scadă. Așadar există circumstanțe favorabile ca în această săptămână, Guvernul Leancă să fie votat. 

Anunțul lui Valeriu Lazăr de la ieșirea de la negocieri, vine să ne confirme aceste speranțe. Domnia sa a declarat că acordul noii majorităţi legislative ar putea fi semnat în ziua când  deputații vor trebui sa voteze pentru guvernul condus de Iurie Leancă - joi, 30 mai. În același timp  liderul  democraților moldoveni, Marian Lupu a fost mai categoric și a condiționat votarea noului cabinet de miniștrii de alegerea președintelui Parlamentului. „Votăm Guvernul numai după alegerea speaker -ului”, a spus Lupu. 

Perseverența liderul Partidului Democrat din Moldova, este de invidiat. Potrivit acordurilor general acceptate, democraților moldoveni le revine șefia legislativului moldav. De aici și insistența cu care domnia sa solicită ca noua majoritate parlamentară, să aleagă mai întâi șeful legislativului și abia mai pe urmă, să acorde vot de încredere pentru noul cabinet de miniștri. Potrivit legislației Republicii Moldova, alegerea Președintelui Parlamentului se face prin vot secret. Votul pentru investirea Guvernului este însă unul deschis. Se observă așadar că domnul Lupu se teme de neprevăzut. La rândul lor, odată trecuți prin imprevizibilitatea Curții Constituționale, liberal democrații ar trebui să se teamă și ei de „surprize”. Dacă potrivit legislației moldave, ședințele legislativului sunt conduse de către președinte și anume el este cel care stabilește agenda zilei de lucru, care sunt oare garanțiile pe care le oferă membrii Partidului Democrat din Moldova, colegilor lor liberal democrați că odată revenit în fotoliul de președinte al Parlamentului, domnul Lupu nu va opri ședința și va amâna votul de investire al cabinetului Leancă?  Vorba ceea – când te-ai fript cu ciorbă, sufli și în iaurt!

Reprezentantul liberal democraților moldoveni la negocieri, vicepreședintele PLDM,  Vadim Pistrinciuc, a pus punctul pe i. Domnia sa a declarat că dinamica negocierilor este una pozitivă, dar că se discută subiecte mai sensibile. Pistrinciuc a anunțat că cele două formațiuni politice discută “repartizarea domeniilor de responsabilitate şi maniera ce ţine de organizarea instituţiilor publice centrale". Valeriu Lazăr, la rândul său a confirmat că s-a intrat „ în zona persoanelor”.
 De aici și sensibilitatea discuțiilor și a subiectelor. De aici și reducerea turațiilor procesului de negocieri. Bomboana oferită de europarlamentari nu a fost pe gustul democraților moldoveni. De aici și anunțul făcut de Vadim Pistrinciuc că oarecum drumul s-a blocat!

Așa cum s-a anunțat, partajarea funcțiilor în guvern se va face în funcție de numărul de mandate. Potrivit proporției, liberal democrații ar trebui să controleze numărul cel mai mare de ministere. Democraților evident le va reveni și lor o felie la fel de bună din tortul puterii. De aceea e clar că o serie de instituții publice care au făcut odinioară parte din siajul liberalilor moldoveni, vor fi subiect al unor redistribuiri. Desigur că pentru devotamentul lor față de noul cabinet de miniștrii, grupul liberalilor reformatori conduși de Ion Hadârcă va beneficia de dreptul de a își susține o parte din ministeriabili. „În principiu, nu vor fi mari schimbări în componența noului Guvern”, afirma politologul Valeriu Croitoru. Sunt de acord. În locurile esențiale însă, transformările vor fi  majore.   

Directorul executiv al agenției de presă „Infotag”, Anatolie Golea, declara recent pentru postul de radio Europa Liberă că cea mai mare problemă a partidelor care negociază ține de deficitul de încredere.  Un deficit peste care liberal democrații, care aveau cele mai puține motive pentru a da dovadă de o receptivitate pozitivă față de foștii lor colegi, au trecut. Deficitul de încredere a fost creat de către echipa Partidului Democrat din Moldova. Deputații democrați au pierdut încrederea colegilor lor, atunci când, fără a ține cont de atenționările oficialilor de la Burxelles, au votat împreună cu PCRM pentru demiterea unui guvern pro-european. Domniile lor, democrații moldoveni, sunt cei care au creat toate condițiile pentru neîncrederea existentă între părțile aflate la masa de negocieri. De aceea ei trebuie să facă primii dovada constantă a faptului că nu au o agendă ascunsă. Orice condiționare este neproductivă și aduce mai aproape febra alegerilor parlamentare. Vrea oare Partidul Democrat din Moldova să provoace un scrutin în urma căruia comuniștii moldoveni să acceadă la putere? Acesta să fie oare prețul pentru formarea mai vechiului tandem Plahotniuc-Voronin?

Foto : Andrei Mardari