O poveste de succes

Ieri, ziua în amiaza mare, la orele prânzului, la o terasă din centrul orașului, o persoană a fost împușcată mortal.

Atenție, nu undeva în Tiraspol, în Siberia sau la o margine de Odessa. Nu. S-a întâmplat în capitala unui stat care are pretenții – pretenții europene, iar crima a avut loc în plin buricul Chișinăului.

Într-o zonă unde la circa 250 de metri se află Ambasada României, la 200 de metri se află Guvernul Republicii Moldova, iar la 50 de metri este amplasată Biblioteca Națională a Moldovei.

Cele trei focuri de armă i-au alertat pe toți cei aflați la terasele din jur. Împușcăturile s-au auzit și la terasa unde primul ministru, în glorioasa-i tinerețe, obișnuia să apară, la o cupă de vin, dar și acolo unde își servesc masa unii dintre membrii Guvernului.

La una dintre terasele din zona elitară a capitalei, o persoană, a fost găsită împușcată mortal.

De la acel bar, in toate sensurile sunt ambuteiaje, în jur erau cel puțin 20 de martori, ceea ce înseamnă că cel care a tras și-a ”asumat” riscul foarte bine și nu a avut nici o ezitare. Iar asta vorbește despre multe. Prea multe.

În direct la un post de televiziune de știri, vice-ministrul de interne, Iurie Cheptănaru, anunță că bărbatul decedat este Ion Stratulat, în vârstă de 40 de ani, și că a fost împuşcat în timp ce lua masa împreună cu alţi doi bărbaţi. La un moment dat, unul dintre cei doi a scos arma şi l-a omorât. Suspectul a tras trei focuri de armă în regiunea capului şi a pieptului victimei. Apoi, acesta a urcat într-un automobil şi a fugit de la faţa locului.

Martorii prezenți la fața locului au relatat cu totul altceva. Ei au spus că dintr-un automobil de lux a coborât un bărbat care s-a apropiat de victimă şi l-a împuşcat de trei ori în cap, după care, calm a urcat în maşină şi a dispărut.

Nepotrivirile dintre spusele martorilor oculari și cele ale vice-ministrului de interne contează mai puțin. Contează la fel de puțin faptul că victima este un fost colaborator al Departamentului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei. La fel cum, este mai puțin important că potrivit unor informații acesta ar fi ginerele lui Nicolae Alexei, cel care a deţinut funcţia de director al departamentului între anii 1997-2001.

Important este altceva. Și anume faptul că ziua în amiaza mare, în plină aglomerație, s-a întâmplat așa ceva. Un omor atât de îndrăzneț, demonstrează faptul că responsabilii de la ministerul de interne nu reușesc să mențină în limitele bunului simț, situațiile criminogene.

Teoriile controlului social spun clar că impunitatea, corupția și concreșterea interlopilor cu autoritățile de forță creează mediul cel mai favorabil de ”educare și dezvoltare” a infractorilor ideali. Modul în care a acționat killer-ul ne arată că acesta nu avea nici o teamă față de autoritate.

La terasa unde s-a întâmplat odioasa crimă, de obicei iau masa și reprezentanți ai lumii diplomatice acreditate în Republica Moldova. Ca jurnalist am fost acolo împreună cu ziariști străini de nenumărate ori. Oare ce ar fi gândit vreun diplomat străin pe care întâmplarea l-ar fi adus ieri în acel loc. Nu-i așa că ar fi putut spune că Moldova nu e deloc o poveste de succes? Și oare nu ar fi tras concluzia că în Moldova e bespredel ?

Să nu uit, și excelența sa, domnul Roibu, actualmente ministrul internelor moldovenești, alături de Serafim Alexandrovici, Dimitrii Petrovici sau Feodor Leontevici, obișnuia să servească o cafea la aceiași terasă. Cum era să reacționați, domnule ministru dacă crima se petrecea în fața ochilor dumneavoastră?

De fapt ce s-a întâmplat ieri ne arată că o haită de gineri, cumătri, druji care trag de fiare în aceleași săli, merg în aceleași localuri, au aceleași krîșe, se tusuie cu aceleași femei, se alimentează din aceleași surse și cu metode similare au doar două diferențe crase între ei - unii au ambiții mai mari decât alții, iar ceilalți au steluțe pe umeri. Chistoale au toți. Punct.

PS

Multumesc Ana Racu.

Singurătatea premierului

Prim-ministrul moldovean, Vladimir Filat, a declarat recent că, de când a fost investit în funcția de premier, pentru el, timpul trece mai greu.

Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii “Moldova în direct”, de la Moldova 1, emisiune în care a participat într-o apăsătoare singurătate doar liderul PLDM, partid care reprezintă doar una dintre componentele Alianței pentru Integrare Europeană.

Accentuez, nu vreun scriitor celebru sau vreo stea a lumii mondene, nu vreun interpret sau o primadonă, ci însuși primul ministru al Moldovei într-o emisiune transmisă la postul public de televiziune, afirmă nonșalant că vremea petrecută la cârma țării Moldovei, i se pare o veșnicie. Ba mai mult, într-o stare de grație, de parcă asupra lui s-a pogorât para de foc a Duhului Sfânt, Filat a declarat că, acolo sus, se simte singur.

“Tot ce am făcut a fost sincer, spune primul ministru privind direct în ochii triști și flămânzi ai moldovenilor, situațiile prin care am trecut mă fac să cred că s-a scurs o veșnicie și nu doi ani, spune primul ministru gândind la cupa de șampanie de Cricova servită după emisiune. Sau poate la steak-ul de porc.

Să declari la postul public de televiziune că timpul s-a oprit în loc, nu înseamnă altceva decât o recunoaștere a faptului că în funcția în care se află premierul s-a obișnuit doar să comande, să țipe și să acuze fără a fi deranjat de acest dolce far niente, în care se află. Căci timpul se oprește apare doar atunci când nu faci nimic.

Filat a adăugat că se simte singur. Mă simt singur, spune primul ministru privind în ochii celor care nu știu cu ce bani să își plătească datoriile pentru căldură. Mă simt singur, spune el privind la bătrâna care nu știe dacă mâine își va putea cumpăra sau nu medicamente. Mă simt singur, spune privind în ochii celorlalți colegi de alianță. Mă simt singur, spune în timp ce ambele sale mâini, strâng până la durere fotoliul puterii.

În cadrul emisiunii premierul nu a scăpat momentul pentru a arunca o piatră în grădina partenerilor săi de alianță și a subliniat faptul că alianța nu este chiar o alianță. “Avem o alianță dintr-un partid și o altă parte, a spus Filat. Și pentru ca tot poporul moldav să-l jelească a adăugat că într-o coaliție nu se pune totul pe cârca unuia. Eu am nevoie de sprijin. Critica este lucrul opoziției”, a menționat prim-ministrul. Și al jurnaliștilor domnule Filat. Și al jurnaliștilor…

PS

Multumesc si pe aceasta cale fotografiilor facute de Sorin Onisor un excelent poet al imaginilor. Fotografia-i apartine.

Mică și neașteptată – federalizarea.

Colegul și prietenul meu reșițean, într-o postare on-line, se întreba retoric și nu găsea răspunsul la întrebarea de ce comuniștii moldoveni au pierdut alegerile? Răspunsul, la suprafață, pentru că nu dețin pârghiile administrative necesare. Nu insinuez că sufragiile ar fi fost aranjate, ci aduc aminte de imensele cantități de orez și zahăr care au fost puse la dispoziția țăranilor din lumpen proletarele provincii moldave. Vorba celebrei reclame – ce vrei bă ?! Niște țărani. Pentru cei care încă nu au văzut sublima ironie la adresa societății rurale iată și link-ul - http://www.youtube.com/watch?v=lbyvWdrgkg4.

Nu pot să nu fiu de acord cu referințele făcute la adresa “bătrânului Urechean”, care "degrabă profitoriu", își îmbrobodea colegii de alianță. “Dovadă şi postul călduţ de la Curtea de Conturi care, dacă peste Moldova nu vine un tsunami japonez, îi asigură o bătrânețe liniştită şi o înmormântare cu afet de tun şi salve!”, scrie colegul, caracterizând scurt și la obiect personajul politic din Republica Moldova.

Cu metaforă, reșițeanul, ascunde printre cuvinte un fapt despre care puțini comentatori politici moldoveni se încumetă a scrie. “Primul preşedinte post-comunist, românul liberal Mihai Ghimpu, după ce şi-a exercitat mandatul cu curaj şi demnitate, a hotărât să tracă în spatele "generaţiei pragmatice". Astăzi, liberalismul pe unde scurte şi românismul "trade and fairy", produc "bani pentru partid" după metoda băsesciană deja brevetată în România, iar Mihai Ghimpu se mai regăseşte, doar ca principal susţinător al lui Marian Lupu, actualul preşedinte interimar.” Fiind pe teren, unde schijele pot și din pură întâmplare, produce cauze colaterale, ne permitem doar un zâmbet și o scurtă invidie la adresa celor care dau cu sapa prin arenele radiofonice ale momentului.

Dacă la adresa liderului liberal, jurnalistul român s-a ascuns după metafore, portretul liderul PLDM, Vlad Filat este unul creionat ferm. Potrivit colegului, Filat nu ar face nici un secret din faptul că ar dori să fie liderul unei republici prezidenţiale în care să fie şi premier şi preşedinte. “Poate chiar să conducă precum la propria firmă, la discreţie, fără să dea socoteală Cabinetului, sau Parlamentului, sau cetăţenilor. Dorinţa de putere şi de înavuţire a lui Filat este atât de mare, încât gesturile pe care le face sânt greu controlabile”. Există ce e drept o firească dorință a premierului moldovean de a avea o mai mare putere decizională în stat, de aici și până la atitudini dictatoriale, ar putea fi desigur doar un pas. În opinia mea, premierul se află în apropierea a ceea ce englezii numesc “the point of no return”. Este interesant de urmărit dacă pasul următor va fi sau nu făcut. Cât despre controlabilitatea gesturilor politice făcute de premier, îmi permit să-i aduc aminte colegului, că, așa cum și domnia sa sugerează, cele mai importante politice au fost coordonate. Cu forțele politice componente ale alianței de guvernare, bineînțeles.

Evident, o trecere în revistă a scenei politice din Moldova, nu putea să nu includă și o privire înspre stînga. Iată :

„Pe partea stîngă, a opoziţiei, noul lider al PCRM va fi, cu siguranţă, Iurie Muntean! El aduce partidului acel front revoluţionar pierdut în perioada regimului Voronin! Fost sportiv de performanţă, charismatic, bun vorbitor şi ataşat de analiza economică, Iurie Muntean poate duce PCRM în VIITORUL guvern al Moldovei, construit în mintea lui Vlad Filat ca o alianţă între PLDM şi PCRM pentru a da lovitura de graţie trioului democrat Plahotniuc-Diacov-Lupu, în următoarea perioadă, sau după alegerile anticipate ce vor avea loc probabil, pentru a treia oară! Citiţi Kommersant şi veţi vedea despre ce vorbesc! Sigur, Iura va avea nevoie de marketing! Onestitatea nu duce la nimic! Îmi amintesc o dispută între Stalin şi Troţki. Ultimul îi reproșa gruzinului că a profitat de boala lui Lenin pentru a ajunge la putere, iar Stalin i-a răspuns revoluţionarului de profesie că DA, ca să nu profite Troţki de moarte sa! Cred că Muntean NU profită de „moartea” lui Voronin, dar este mai îndreptăţit decât Dodon, care a stat, până acum, să vadă în ce parte curg apele! Muntean este tânăr, hotărât şi experimentat. Poate să se desprindă de arhitectura clasică, comunistă, şi să fie o surpriză plăcută electoratului comunist din Moldova! Eu pariez pe Muntean ca lider!”

Colegul, își încheie notele referitoare la comuniștii moldoveni cu o solicitare care pare-mi-se că este adresată comentatorilor politici din Moldova - “Şi dacă aveţi creier, şi muşchi, îmi veţi da dreptate!” scrie el, lansând provocarea.

Cu firească modestie, afirm că în zona stângă a firmamentului politic moldav, lucrurile sunt încă neclare. Consider că putem vorbi despre o ridicare a ceții, doar în momentul în care vom cunoaște numele care vor fi înaintate de către fracțiunea PCRM din Consiliul Municipal, la funcțiile de șefii de întreprinderi municipale și de vice-primari. Desigur o bună parte din conducerile raioanelor din Republica Moldova, au fost constituite și cu ajutorul voturilor consilierilor PCRM din teritoriu, ceea ce a stârnit mânia lui Ahile, vezi declarațiile lui Mihai Ghimpu. Trebuie să remarcăm că potrivit unei părți a presei chișinăuiene, întâlnirea premierul Filat cu nou aleșii președinți ai raioanelor, a fost boicotată de președinții liberali și democrați, la întâlnire fiind prezenți doar cei liberal-democrați și comuniști. Ultimele acțiuni ale lui Igor Dodon, care a pierdut alegerile în municipiul Chișinău și datorită unor (controlate ? ) erori de tactică, arată că acesta, are un spate financiar acoperit, și nu se va lasă niciodată pradă trecătoarelor emoții. Un lucru este însă evident, pauza de vară care s-a așezat peste viața politică moldovenească, ascunde în ea furtunile viitoare. Iar în formarea ploilor viitoare eolul lui Dodon este unul important.

Așa cum ne-a obișnuit, Mario lasă ce e mai gustos spre finalul analizei sale. Cireașa de pe tort, vine în postările care se referă la regiunea transnistreană.

“Dacă Lupu rămâne preşedinte şi Kaminski reuşeşte să-l învingă pe Smirnov, Moscova va rămâne cu un ochi vigilent în Moldova, indiferent de direcţia pe care o va lua această ţărişoară.

Să mă explic, scurt şi vulgar! Voronin a avut tupeul, să respingă soluţionarea crizei Transnistrene şi să-l trimită pe Vladimir Putin înapoi, la Moscova, după ce acesta se pieptănase, parfumase şi spălase pe dinţi ca să vină la Chişinău. Afrontul a fost uriaş. Şi cum în zilele noastre nu mai poţi să dai buzna cu puşcociul pe străzi şi să-l razi pe micuţ de pe caldarâm, nici chiar la Chişinău, în mintea Omului de la Kremlin s-a născut dorinţa de răzbunare. Aşa l-a crescut pe Marian Lupu (l-au crescut bine!), dizidentul comunist care a creat o nouă stângă în Republică.

Lupu a fost preferatul lui Ghimpu pentru funcţia de preşedinte, pe care l-a avut alături la summit-ul CSI de la Chişinău. Ba, mai mult, Lupu s-a comportat ca un şef de stat, folosind reşedinţa oficială la întâlnirea cu Dimitri Medvedev! Ceea ce, nu-i puţin lucru! Sper că nu-şi imaginează nimeni că într-un spaţiu ex-sovietic un lider apare aşa, pur şi simplu, din neant, ca o "emanaţie" a unei revoluţii de conştiinţă, eventual! De aceea, Lupu avea nevoie de instrucţiuni de la sursă, mai ales în ceea ce priveşte răspunsul la obrăzniciile lui Filat. La fel cum Vlad Filat a apărut brusc ca om politic, şi deşi cuvintele îi porneau greu din gură, şi-a tras partid şi a făcut şi scoruri de pomină! Filat este, însă, un produs al altei "firme"... Şi el, tot după instrucţiuni la sursă, în timpul negocierilor, mai ales despre cât să cedeze în faţa lui Marian Lupu! Problema este acum, dacă obraznicul Filat va răsturna scenariile în care Marian Lupu, preşedinte, va ajunge la o înţelegere cu Anatolie Kaminski, preşedinte...

Marian Lupu este partenerul Edinaia Russia, partidul premierului-preşedinte Putin. Vladimir Putin. Agentul 001 al Noii Rusii, aflată, în mod firesc, într-un proces de consolidare a frontierelor, a vecinătăţilor, a intereselor şi puterii, după o perioadă de re-găsire a propriei identităţi, care îl susţine deschis şi pe Kaminski. Este semnalul că Moscova s-a cam săturat de Igor Smirnov şi de gândirea lui încremenită în perioada Războiului Rece. La fel ca în cazul lui Voronin, sânt convins că Kremlinul l-a "crescut" pe puternicul oligarh ca înlocuitor a lui Smirnov, la momentul potrivit. Iar Narîşkin a promis, la un moment dat, la Chişinău, un "avans al negocierilor în problema transnistreană". Evident, aceste negocieri vor avea loc la nivel de preşedinţi, între Marian Lupu şi Anatolie Kaminski, sub atenta "mediere" a Rusiei Unite, un partid cu un alt tip de gândire, modern adaptat rapid noului secol, al "informaţiilor calde". În aceste condiţii, încă premierul Vlad Filat şi, pe cale de consecinţă, AIE bâzâie rău în urechile Rusiei Unite.”

Pentru un cunoscător al fenomenului politic din Republica Moldova, avalanșa de informații și de conexiuni logice pe care colegul reșițean le aduce în fața cititorului, face dovada faptului că prietenul reșițean nu numai că intră în miezul problemelor dar și că pe baza unor informații publice poate face previziuni de viitor. Singurele critici țin însă de faptul că promisiunile Moscovei sunt făcute doar pentru ca actualul președinte al Federației Ruse să mai capete niște puncte în ochii occidentalilor. Occidentul, aflat în fața unor crize economice fără precedent, când nu se cunoaște soarta pe mai departe a monedei euro, dar și a întregii structuri europene, are alte priorități. El va da preferință mai degrabă unor promisiuni degerate, ce flutură prin fața ochilor europeni, ca niște morcovi prin fața lui Bugs Bunny, decât unor realități crude din teren. În rest, chiar dacă unii colegi jurnaliști nu cred în perspectiva federală a Republicii Moldova, se pare că aceasta este una apropiată iar viitorul, cu un președinte verde în frunte, e unul mic, negru, urât, şi rău. El bate deja la uşă și nimeni nu este încă pregătit!

Colega mea de cameră - Moldova

De mai bine de câteva săptămâni, Publika TV a lansat campania Moldova sunt eu. O campanie care are drept scop stimularea patriotismului în spațiul dintre Prut și Nistru. Lucru pe care îl aplaud. Este singura campanie mediatică de acest gen care s-a desfășurat până în prezent în Republica Moldova.

Etern observator al vieții politice autohtone, afirm cu toată certitudinea că în spațiul mediatic moldav nu a mai existat o atare campanie care să pună în prim plan atât cetățeanul și nevoile lui, cât și statul și realizările sale, totul pentru sublinierea faptului că Moldova împlinește în acest an 20 de ani.

Nici guvernul Tarlev, care în 2001 a sărbătorit cei 10 ani de existență ai Republicii Moldova, nu a avut buna cuviință să sublinieze într-un mod adecvat acel deceniu de existență al statului moldovean.

Nu știu cine a sugerat echipei de la Publika TV ideea lansării unei atare campanii pro Patria, poate e meritul primului ministru, poate al lui Marian Lupu – habar n-am. În mod sigur, ideea care ascunde în ea un ușor iz moldovenesc, nu își are originea în sânul echipei liberale. Iar afirmația mea e bazată pe logica faptului că autorul unei cărți ce poartă titlul Basarabia e România, nu i-ar fi dat sfaturi menite a promova moldovenismul, primului președinte interimar al Republicii Moldova - părerea mea!

20 de ani de existență ai Moldovei ca stat vin să se suprapună peste perioada aflării mele la Chișinău. Colegii de cameră ai lui Vakulovski, scriitorul moldovean care și-a găsit laurii pe malul Dâmboviței, au fost și colegii mei de cameră de la UPS Ion Creangă. Primele reviste mondene apărute la Chișinău au fost văzute și de mine, în nou apăruta editură Cartier, ce își lansa la mijlocul anilor 90, revista Cartier.

Primele emisiuni radiofonice din spațiul liber, spațiul FM, au apărut odată cu postul de radio Unda Liberă, dar și la Radio Nova, acolo unde împreună cu echipa de aur,le-am dat și eu dimineață de dimineață porția de muzică.Prima televiziune liberă de cenzură, apărea tot în mijlocul anilor 90, cînd împreună cu Valeriu Frumusachii și echipa sa de magicieni ai reportajelor tv, apărea Catalan TV, unde îmi aveam rostul într-o emisiune muzicală săptămânală – Muzicorama.

Primul cotidian color apărut în Republica Moldova, a ieșit din mica redacție de pe strada Vasile Alecsandrii unde se instruia practic o nouă generație de jurnaliști – toate condeiele care au luat merele de aur ale jurnalisticii moldave, au în spate școala Flux-ului al cărui director Val Butnaru, a sădit în noi nu numai modestia lucrului făcut bine dar și mândria faptului de a știi că facem lucruri mari în condiții modeste. Acolo am scris primele mele articole despre muzică, acolo am scris primele texte despre politică. Iar pe vremea aceia internetul abia făcea primii săi cinci-șase ani, iar google nu era inventat!

Eu sunt Moldova. Ca și ea, am amintirile primelor iubiri, am erorile, eșecurile și rănile mele. Ca și ea, am fericirea cunoscută la nașterea unui copil dar și bucuria sădirii unui copac. Un copac al speranței, căci din 2001 de la venirea la guvernare a PCRM, am avut enigmatica putere să realizez, dimineață de dimineață, timp de opt ani, interviuri politice cu opoziția liberal democrată și de la acel post de radio – Filat, Urechean, Diacov, Lupu, la un singur microfon , au făcut deșteptarea de dimineață!

Dimineață, e iar acum în Moldova…

Drumurile politicienilor moldoveni sunt precum nebătutele cărări ale pădurii. În hățișurile dese se pierde ușor urma. Prietenii de odinioară sunt adversarii politici de acum. Dulcea povară politică din mijlocul anilor 90 nu se compară cu adversitatea vremurilor de la începutul noului deceniu al mileniului doi. Moldova abia acum are nevoie de ajutorul fiilor ei. Așa diferiți cum suntem, cu neamuri peste un râu sau peste un altul, suntem locuitori ai acestui spațiu dintre Prut și Nistru. Și nimeni nu știe mai bine decât noi ce se întâmplă în casa noastră .

Eu sunt Moldova. Împreună cu erorile, greșelile și nevindecatele răni. Tu ești Moldova! Cu ambițiile, certurile și egoismele tale. Și tu ești Moldova! Cu neînțelegerile istoriilor de odinioară, dar și cu înțelegerea faptului că într-o țară mică suntem cu toții cumetri. Noi suntem Moldova! Cu nevoile, grijile, simpatiile și orgoliile noastre. Cu mai multe limbi vorbite, cu mai multe probleme și cu multă speranță! Cu speranța asumării unei identități, a unui rost și a unei istorii!

Colega de cameră, nebuna dragoste dintâi, părăsită și apoi iarăși regăsită, cea cu care am făcut foame prin cămine murdare, cu care ne-am certat și ne-am bătut ca apoi să ne-mpăcăm și să sărbătorim de două ori pe an Crăciunul, cea cu care am băut șampanie și vodcă și-am cîntat pînă în zori cîntece rusești, cea care ne-a înșelat, a iubit și a iertat – iată, rotujește cifra!

La mulți ani!

Bere și votcă

Chișinăul, toropit de căldura incandescentă a scandalurilor politice din cadrul alianței de guvernare, se trezește doar noaptea, pentru a bea bere cu votcă. Minunile, apar doar atunci.

Amețiți de eleganța cu care liderii din UE au cântat în mod repetat la urechile unor lideri de vârf ai statului moldovean despre minunea că Moldova ar fi o țară de succes, recentul șoc al declarațiilor lui Dirk Schuebel, reprezentantul special al Uniunii Europene la Chișinău, referitoare la faptul că luna de miere a bătrânei Europe cu bourul moldav a luat sfârșit, a rămas neobservat. Semn că, melodia sirenelor care au cântat la proră i-a trimis pe oficialii de la Chișinău într-un somn din care doar Hermann von Rompuy a trezit.

Afirmând la Chișinău, că Republica Moldova are șanse de integrare europeană într-un timp echivalent cu vreo două cincinale de-ale lui Ceaușescu, von Rompuy, a dat peste cap planurile de integrare europeană ale echipei aflată la timona cabinetului de miniștri. Delicații muci ai ex-premierului belgian au picat în iahnia moldovenească, doar atunci când nonșalant, le-a dat de înțeles jurnaliștilor prezenți la conferința de presă să mai rărească din întrebări căci abia așteaptă să ajungă în beciurile de la Cricova, acolo unde se vor desfășura cu adevărat saturnaliile europene.

La terasele de pe vechile străzi evreiești, printre miros de iasomie, pește uscat și raci fierți, moldovenii, bieții de ei, discută înverșunat despre cât de greu le este politicienilor moldoveni să facă alegeri. Extrem de greu! Pentru cei care nu știu, spunem că moldovenii au dezvoltată o înaltă conștiință civică și ca tot cetățeanul ex-sovietic născut pe malul râului Bâc, discută în clipele fierbinți ale țării doar despre interesul superior al comunității din care face parte. “Filat și echipa sa are o alegere grea de făcut. O alegere pentru generaţii și generații de acum înainte! Îți dai seama cât de greu îi este primului ministru să aleagă între Rusia şi Uniunea Europeană ? Mai ales acum când miniştrii de externe ai celor 27 au declarat, mai voalat sau mai direct, că gata, extinderea Uniunii Europene s-a încheiat,” declară cu o mână pe inimă și cu alta pe halbă, un vădit cunoscător al dedesubturilor politice. La aceiași masă, un altul, rotund și grav, ținând între degetele pătate de nicotină o țigară de foi, după ce și-a turnat coniacul în țapul de bere, afirmă: „ Domnilor, aşa cum scârțâie astăzi, euroiul, pare să mai aibă de trăit, cel mult doi ani!” Moldovenii, nație mică dar cu piept mare, discută politică - "Și încă trei cîte 50 de grame de votcă, că bere mai e!"

Căldură mare, monșer! Prohodul neauzit al alianței de guvernare s-a cântat. În surdina lentoare a verii, vocea marilor maeștrii care au pus punctul, abia de s-a auzit. Abia când luna lui cuptor va veni, iar căldurile vor da iama prin toți, doar ele vor face ca miasma mortului să se simtă nu numai la Chișinău dar și în alte oficii. Despre cadavrul ascuns în dulapul fiecărui actor politic de pe scena politică moldovenească, aflați la Chișinău diplomații europeni ca și cei ruși, știau de ceva vreme. Numai eleganța șorțulețelor purtate în atelierele de lucru i-au făcut pe unii să mai rabde. S-au convins destul de repede că agapele la care au participat, nu se ridică la calitatea necesară pentru un astfel de efort.

De fapt, diplomații europeni prezenți la Chișinău, au înțeles destul de repede că Bâcul nu este navigabil, că vinul moldav este mai prost decât cel de pe malul Loarei și că cele 7 minuni moldovenești se ivesc doar noaptea, după ce ai amestecat berea cu votcă. Minunile poartă costum scump, cămașă ieftină și-l confundă pe Moliere cu Voltaire! Mai de-ai casei, buni cunoscători ai geografiei simbolice moldovenești, cei ruși s-au uitat atent și subtil si-au făcut cruce - poate pier papistașii, evangheliștii și luteranii. Poate piere minunea și toți cei ce cred în ea!

Mitul despre succesul pe care l-a făcut Republica Moldova în ultimii doi ani de apropiere al ei de standardele europene, ține doar de dorința lui Herman de a demonstra englezilor că bătrâna curvă mai poate fi atractivă. Că rimelul poate ascunde cearcănele de subt ochi și că fleșcăiții ei sâni mai pot alăpta tauri. Între timp bătrâna, numai poate face tumbele care altădată o transformau în lebădă, și cuminte, stă la taifas cu marele urs pentru a-și asigura la vremuri grele un adăpost încălzit.

Iar vremurile grele, au bătut deja la ușă. Europa, prin vocea ei spaniolă, spune astăzi celor de pe malul Dâmboviței că s-a săturat. Autoritățile spaniole au anunțat că au decis să înghețe piața muncii pentru români, deoarece se confruntă cu un șomaj ridicat în rândul populației autohtone. La începutul lunii martie, potrivit datelor Ministerului spaniol al Muncii si Imigrației 840.682 de români erau rezidenți în Spania. Un șomaj de 35% înseamnă circa 300.000 de persoane. Românii sunt, astfel, cei mai numeroși străini din tara iberică. Totalul cetățenilor străini stabiliți în Spania este de aproape 5 milioane de persoane. Românii sunt urmați de marocani (757.809), ecuadorieni (369.692), columbieni si britanici. Dacă o treime din români nu au serviciu, atunci ei ar putea fi nevoiți să se întoarcă în țară, deoarece acum nici nu mai au șanse să-si găsească de munca. Dincolo de orice implicație sociale, trebuie spus că un exod de 300.000 de români care ar reveni acum acasă ar dezechilibra total economia României.

După Uzo, bătrâna a băut și bere. De la căldură, rimelul a început să se scurgă ușor lăsând descoperite privirilor din jur, vânătăile și cearcănele de sub ochi. Ciorapul, care altădată bine întins sclipea mătăsos, e cârpit și cade șleampăt de sub fusta scurtă. Varice vineții ies groase pe gambe. Ici acolo, pe deștele subțiri mirosind a marijuana, mai sclipește câte un inel – atât se mai vede din frumusețea de odinioară. La masă, noii veniți sorb în urechi lascivele șoapte, cu gândul că pentru o noapte de sex vor fi plătiți.

La Chișinău, racul, broasca și știuca din coșul politic moldovenesc, fac temperatura zilei. Toată această faună politică a crezut că dacă vor face ochi dulci vor putea beneficia din sipetul bine ascuns al bătrânei. Zgârcita doamnă, crescută odată prin vechile mahalale chișinăuiene, își știe prea bine mușterii. Și strânge bine la pieptu-i lăsat cea mai rămas din goala-i pușculiță. Venită dintre evrei,români, ruși, găgăuzi și bulgari, fauna de pe scena moldavă știe că printre degetele uscate, bătrâna ar putea scăpa o firimitură. Și stau cu ochii roată.

Pe mica scenă, decorurile vechi stau să cadă, rolurile sunt împărțite. Uite broasca, uite știuca, uite și racul. Măștile au început să crape. Nici un actor nu își știe până la capăt rolul. Nu a avut nici timpul și nici dorința să repete. În sală, puținii spectatori se uită flămânzi și necăjiți la o piesă pe care n-o înțeleg. Au dat banii pentru un alt spectacol. Pe scenă, actorii improvizează. Replicile spuse fără accent, sună searbăd. Nimeni nu mai aplaudă. Criticii de artă părăsesc sala. Undeva o bătrâna șleampătă își caută ochelarii – unde e povestea? În culise, un regizor își frânge mâinile. A investit minte, suflet și ultimii săi bani într-o poveste care trebuia să-i aducă succes. Actorii joacă prost. Iar el se întreabă dacă nu ar fi mai bine să bea și el deseară o bere cu votcă. Cine știe, poate apare vreo minune!

Si vis pacem, para bellum

Presa din Republica Moldova titrează despre faptul că deputații din alianța parlamentară majoritară ar fi îngropat securea războiului. Argumentul adus de jurnaliștii moldoveni îl reprezintă votul comun pentru demiterea președintelui Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova și câteva proiecte de legi privind lichidarea instanțelor judecătorești și demonopolizarea exportului de metale.
Fals. Competiția politică dintre cele trei formațiuni care formează alianța de guvernământ continuă. Iar această continuitate a confruntărilor reiese și din replicile acide dintre „bufonul” liberal–democrat, Veaceslav Ioniță și ministrul democrat al economiei Valeriu Lazar. Lazăr l-a numit pe Ioniță, care este și președinte al comisiei parlamentare pentru economie, “un bufon care vorbește despre lucruri pe care nu le cunoaște”. În schimb, Veaceslav Ioniță a afirmat că ministrul economiei are frustrări și l-a îndemnat să își dea demisia. ” Dacă pretinde că este ofițer, până nu a fost demis, să își dea demisia,” a spus Ioniță. Trimiterea făcută de Ioniță la calitatea de ofițer sub acoperire din partea Serviciului de Informații și Securitate a ministrului economiei, vine să aducă în spațiul public amănunte mai puțin cunoscute din biografia lui Lazăr. (Amănunt pe care sper ca instituțiile media să îl observe.)
Replicile dintre cei doi, au avut loc după întâlnirea din 4 iulie a celor trei campioni pentru integrarea europeană a Moldovei. Mult așteptata lor întâlnire a decis demiterea lui Muruianu din funcție, dar la compartimentul crearea alianțelor la nivel local nu a adus nici un rezultat. După votul parlamentar din 5 iulie, care dă tonul pentru lichidarea instanțelor judecătorești și demonopolizarea exportului de metale, cei trei lideri s-au reunit din nou cu speranța că vor reuși să ajungă la un compromis referitor la crearea alianțelor la nivel local. La sfârșitul întâlnirii, vădit ofuscați, aceștia au ieșit fără a oferi presei vreo declarație.
În ciuda amenințărilor voalate pe care le face premierul moldovean la adresa stabilității arcului guvernamental, cerințele liberalilor moldoveni în domeniul constituirii alianțelor locale, rămân a fi dincolo de normalitatea bunului simț. Doleanțele acestora capătă susținerea unuia ca Dumitru Diacov, căruia nu i-a trecut supărarea cauzată de succesul proiectului politic al lui Vladimir Filat. Îndărătnicia lui Ghimpu, de a vrea mai mult decât i se cuvine,vine și din înțelegerea faptului că resursele financiare ale liberalilor sunt limitate iar un al treilea tur de alegeri în municipiul Chișinău le-ar putea fi fatal.
De fapt, rezultatul întâlnirii putea fi anticipat. Potrivit directorului Institutului European de Studii Politice, Viorel Ciubotaru, la întâlnirea lui Filat cu formatorii de opinie publică, premierul moldovean ar fi declarat că nu exclude demisia cabinetului de miniștri. Cauza ar ține de sabotarea inițiativelor primului ministru de către colegii săi de cabinet. Dar și din cunoașterea faptului că numai sacrificiul poate da unei viitoare construcții, soliditate, verticalitate și măreție. Iar Filat a demonstrat că este un bun arhitect politic.

Băsescu, mediile de informare și Moldova reală

Colegii jurnaliști de pe malul Dîmboviței sau de pe malul Bistriței, Mureșului sau Timișului, scriu că la Chișinău „liberalul Dorin Chirtoacă, candidatul pro-occidental, a câştigat alegerile pentru primăria Chişinăului, în defavoarea comunistului Igor Dondon, susţinut agresiv de Moscova”.http://www.kiseleff.ro/2011/07/01/candidatul/.

Ceea ce colegul român cunoaște mai puțin e faptul că după procesarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot pentru Consiliul Municipal Chișinău, Partidul Comuniștilor a obţinut 26 de mandate, Partidul Liberal – 17 mandate, Partidul Liberal Democrat din Moldiva -7 mandate,iar Partidul Democrat, al cărui președinte este și președintele Parlamentului Moldovean și președinte interimar al Republicii Moldova, deține un singur mandat de consilier.

Conform rezultatelor renumărării voturilor PCRM va deţine majoritatea în Consiliul Municipal Chişinău. Conform legislației modave, deținerea majorității în Consiliul Municipal, permite comuniștilor moldoveni să numească vice-primarii, șefii întreprinderilor municipale și șefii de departamente municipale. Comentatorii politici de la Chișinău au declarat deja că există de asemenea posibilitatea ca după șase luni Consiliul Municipal să inițieze în municipiul un referendum prin care să se ceară demisia primarului ales, Dorin Chirtoacă.

În același timp o știre de ultimă oră anunță că Partidul Liberal cere anularea pentru Consiliul Municipal Chişinău a funcţiei de președinte al consiliului, funcție introdusă chiar la iniţiativa acestei formațiuni politice. Acest lucru l-a declarat consilierul Partidului Liberal, Oleg Cernei, în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune Publika din Chișinău

Potrivit lui, după victoria opoziţiei, la alegerile pentru consiliul municipal şi obţinerea majorităţii, în cadrul alianţei de guvernare s-au început discuţii privind posibilitatea anulării funcţiei de preşedinte al consiliului municipal.

„Noi în cadrul alianţei am convenit în unanimitate, că este necesar de a se modifica Legea cu privire la administraţia publică locală pentru a se elimina funcţia de şef al consiliului local”, a declarat Oleg Cernei.

Amintim, că funcţia de preşedinte al consiliului municipal a fost introdusă în anul 2007 la propunerea Partidului Liberal şi în special pentru unchiul primarului Dorin Chirtoacă, Mihai Ghimpu.

Declarația consilierului municipal Oleg Cernei vine însă după ce în cadrul unei alte emisiuni de dezbateri politice au răsunat replici mai mult decît tăioase între reprezentanții Partidului Liberal Democrat din Moldova și cei ai Partidului Liberal. Discuţia s-a aprins după ce același consilier municipal Oleg Cernei a dat de înţeles că liberalii ar fi nerecunoscători de încrederea acordată de PLDM candidatului PL la funcţia de primar general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă. Cernei a ţinut să precizeze că reprezentantul PLDM Sergiu Palihovici, a lucrat în Primărie şi pe timpul când aceasta era condusă de către comunistul Veceslav Iordan şi că i-ar fi fost slugă. „Eu nu am fost slugă lui Iordan şi la comunişti, cum aţi fost dumneavoastră”, a spus Cernei. În replică, Palihovici l-a îndemnat să nu fie obraznic, după care i-a spus: „Tu nu eşti slugă, tu eşti idiot”.

Pentru ca lucrurile politice să se încurce mai mult preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a respins propunerea prim-ministrului liberal democrat Vladimir Filat de a desfăşura consultări privind unele aspecte ale activităţii guvernului şi soluţionarea crizei politice din interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană, aflate la guvernare în Republica Moldova

„Eu nu sunt un stâlp pe care cineva trebuie să-l deplaseze, atunci când el o vrea. Liderii alianţei se convoacă conform acordului semnat. Şi nu trebuie de făcut pentru mine declaraţii din Istambul”, a spus el.

Liderul liberalilor a accentuat că prim-ministrul îşi face PR personal, în timp ce „ar trebui de muncit. Oamenii aşteaptă de la noi rezultate, dar nu întâlniri”.

Replica acidă a liderului liberal vine după ce purtătorul de cuvînt al primului ministru moldovean a spus că Vladimir Filat demarează de luni, 4 iulie, ample consultări publice cu societatea. Premierul se va consulta cu reprezentanţi ai societăţii civile; sindicate; patronat; corpul de ambasadori acreditaţi în Moldova; culte; investitori străini; partidele reunite în AIE; partidele de opoziţie şi cele extraparlamentare.

În cadrul consultărilor, potrivit declaraţiei premierului, vor fi abordate următoarele subiecte prioritare: contextul în care activează Guvernul R. Moldova; lupta cu corupţia; modul în care decurge procesul de reformă; evoluţia de integrare europeană şi situaţia social-politică din R. Moldova.

Oficialul guvernamental a precizat că Filat demarează aceste consultări în calitate de premier şi nu de lider al PLDM.

Confruntările politice din ultimele zile au loc după ce premierul moldovean l-a atacat în mod dur pe vice-președintele Parlamentului moldovean, Vladimir Plohatniuc, numărul doi în Partidul Democrat din Moldova . Premierul Filat a lăsat să se înțeleagă că acesta ar fi sforarul tuturor schemelor de fraudă din întreprinderile care dețin monopol de stat în Republica Moldova și a declarat război total tuturor acestor scheme mafiote. În replică, vicepreședintele Parlamentului moldav, l-a acuzat pe premierul moldovean că stă în spatele contrabandei de țigări din Moldova.

Loviturile pe care și le aplică cele trei componente ale Alianței pentru Integrare Europeană, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal și Partidul Democrat vin ca urmare a conștientizării faptului că atît în urma alegerilor locale generale cît și în urma alegerilor parlamentare din 2010, liberal democrații moldoveni sunt plasați cel mai bine. Atît numărul de deputați din Parlamentul moldovean cît și numărul de primari și membrii în Consiliile municipale și județene îi fac să fie net superiori colegilor lor de alianță.

Aritmetica democrației parlamentare arată că voturile liberal democraților moldoveni împreună cu cele ale comuniștilor sunt de ajuns pentru ca legislativul moldovean să își aleagă președintele și pentru a oferi un suport parlamentar unui nou guvern. Atacurile care vin din partea colegilor de alianță, vin din disperata teamă că acest lucru s-ar putea întîmpla.

Povestea despre succesul european al Republicii Moldova a fost doar un material pentru edițiile de știri ale televiziunilor de la București, Varșovia sau Strasbourg. Cei de la documentare știau că lucrurile nu sunt chiar atît de roze. Convingerea colegului că “visul lui Traian Băsescu – admirator declarat al unui Alexandru Ioan Cuza, reformist şi unionist – este ca, undeva într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, România şi Moldova să facă parte din aceeaşi entitate statală, în interiorul Uniunii Europene. Iar politica sa internă şi externă se mulează pe acest proiect.” http://www.kiseleff.ro/2011/07/01/candidatul/ este una pe care președintele roman a știut să o inducă doar presei de la București și simpatizanților săi.

Studiul realizat de Victoria Stoiciu, Liliana Popescu şi István Horváth „Republica Moldova în conştiinţa publică românească“, Fundaţia Soros, 2011, arată că doar un sfert dintre români cunosc din vedere o persoană din Republica Moldova, că numai 14% dintre cetățenii români au avut sau au colegi veniţi de acolo şi numai 5% au relaţii amicale cu cineva din Republica Moldova. În schimb, 64% dintre respondenţi îşi iau informaţiile despre Republica Moldova de la televiziuni. Ce înseamnă asta? Înseamnă că experienţa celor mai mulţi dintre români cu Republica Moldova este una profund mediată. De mass-media, de educaţia şcolară, de cîntece, de alte surse în general decît experienţa directă. Deci există şanse serioase ca Moldova din capul concetăţenilor noştri să fie una diferită de Moldova reală.

De aici doar o singură convingere – dragi colegi de acasă, cînd scrieți ceva despre Republica Moldova, documentați-vă intens și cu dragoste! În nici un caz să nu faceți ca mine – să veniți pentru documentare, și să rămîneți o viață.