PARLAMENTUL EUROPEAN ÎN VIZITĂ DE CONTROL

O serie de instituții media încearcă să pună tensiune asupra procesului de negocieri care are loc între PLDM, PDM și grupul reformatorilor liberali pentru formarea viitorului guvern al Republicii Moldova. “O cârdășie politică ori o cârdășie mafiotică?”, „Procesul de negocieri a intrat în impas”, „PLDM cere mai multe funcții!”, se titrează pe primele pagini. 

Liderul liberalilor reformatori, deputatul Ion Hadârcă, a confirmat indirect că, în toată această isterie a presei ceva ar putea fi adevărat. „Cutia Pandorei a fost ușor deschisă, dar repede închisă la loc. Mă refer la următoarea etapă – asumarea responsabilităților. Trebuie să fim mai prudenți. Să nu apară animozități dar atmosfera este una de lucru și constructivă. Sperăm că totul se va desfășura rapid”, spus Hadârcă. Animozitățile care ar putea apărea între cele trei componente ale procesului de negociere, vin în contextul discuțiilor cu privire la repartizarea funcțiilor în cadrul unei eventuale coaliții de guvernare. Reprezentantul PDM la negocieri, ministrul Valeriu Lazăr, a declarat presei că liberal democrații solicită mai multe posturi în guvern. Potrivit lui Lazăr, aceste cerinţe ar putea perturba procesul de negocieri.  "Colegii din PLDM au venit cu o altă formulă matematică de repartajare. Am rămas surprinși, pentru că această formulă îngreunează procesul de negocieri", a declarat Valeriu Lazăr.

Președintele interimar al Parlamentului Republicii Moldova, Liliana Palihovici care este liderul echipei de negociatori a PLDM, declara că formula matematică de repartajare a funcțiilor în viitorul guvern, este cât se poate de simplă și ține de coeficientul de locuri în legislativ pe care îl dețin formațiunile politice participante la tratative. 

Ecuația matematică este simplă 31 + 15 + 7. Fracțiunea liberal democraților moldoveni deține 31 de voturi în Parlament, fracțiunea Partidului Democrat din Moldova, 15 voturi iar grupul liberalilor reformatori au 7 voturi. Sugestiile potrivit cărora dacă deputaților din fracțiunea PDM nu li se oferă mai multe posturi în viitorul guvern, vor părăsi negocierile, fac parte din arsenalul șantajului politic. Părăsirea negocierilor de către PDM ar atrage după sine pericolul anticipatelor. Amenințarea, ar trebui să pună tensiune pe grupul negociatorilor liberal democrați care, la prima vedere, ar trebui să cedeze în fața echipei conduse de Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. Corelată cu atacul mediatic care are loc în aceste zile asupra PLDM, sugestia făcută de către PDM, ar trebui să sperie. Liberal democrații nu au însă de ce să se lase intimidați. Nu sunt ei cei care au pornit războiul politic din Republica Moldova. Deputații Partidului Democrat din Moldova au fost cei care în ciuda tuturor rugăminților venite din partea oficialilor europeni au votat alături de PCRM demisia guvernului Filat. Asta contează cel mai mult. Restul, a fost doar revenirea la momentul zero, necesar negocierilor. 

Atenționările făcute de către Președintele Partidului Popular European, Wilfried Martens referitoare la menținerea Alianței pentru Integrare Europeană și aflarea lui Vlad Filat în fruntea guvernului nu au fost auzite de către echipa Partidului Democrat din Moldova. Nici spusele de la Chișinău a șefilor diplomațiilor cehă și lituaniană, Karel Schwarzenberg și Linas Linkevičius, nu au fost ascultate de către echipa condusă de Marian Lupu. Oficialul lituanian spunea franc că „Moldova este importantă pentru Europa”, iar diplomatul ceh a semnalat că progresele  menționate la Bruxelles ar putea fi urmate în toamnă de succes dacă „se va vedea stabilitate politică și în continuare”. Iar politicoasa cerere a lui Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Bundestagului Republicii Federale Germania, adresată la 4 martie, lui Marian Lupu de a nu demite guvernul Filat a rămas și ea neauzită de către PDM. 

Echipa de negociatori ai PLDM nu are de ce să se lase intimidată.  Reprezentanții Partidului Democrat nu au motive să ceară mai multe posturi în viitorul cabinet de miniștri. Actualele tratative, care se desfășoară cu toate cărțile pe masă, vin să arate adevărata agendă politică a formațiunilor politice care iau parte la negocieri. Dacă Partidul Democrat din Moldova, va fi principalul vinovat al declanșări alegerilor parlamentare anticipate, înseamnă că aceasta era agenda sa ascunsă. Agendă primită ca urmare a acordului de colaborare cu partidul condus de Vladimir Putin. Nu vreau să cred într-un așa scenariu. Cred însă că vizita privată a lui Stefan Fule la Chișinău a fost una de bun augur. Așa cum s-a observat, după plecarea domniei sale, formațiunile politice au reluat procesul de negocieri.

Se pare că abia acum au fost auzite semnalele trimise de oficialii europeni. Pacea stabilită ca urmare a presiunilor venite din Uniunea Europeană poate, să creeze condiţii favorabile pentru votarea guvernului. Delegația Parlamentului European, care, duminică 26 mai, va sosi la Chişinău vine să verifice încă odată că nici o formațiune politică prezentă în procesul de negocieri, nu are vreun as în mânecă. Vremea agendelor ascunse s-a încheiat. Cartoforii politici sunt scoși de la masă. 

Cei doi reprezentanți a celor mai mari două grupări politice ale Parlamentului European  vin să se convingă că Iurie Leancă va fi viitorul premier al Republicii Moldova iar Vlad Filat va avea în continuare un rol important în estabilishmentul politic moldav.

Traducere textului din imagine - înainte de a începe ceva, asigură-te că ești în stare să duci lucrul început la bun sfârșit.

STAREA DE URGENȚĂ ȘI CELE TREI SCENARII ALE LIBERAL DEMOCRAȚILOR

În Republica Moldova, fiecare politician are plusul și minusul său.  Unul este mai slab, altul mai ager. Unul controlează mai mult, altul mai puțin. Astăzi doar Curtea Constituțională pare a avea în mâna sa, pâinea și cuțitul. Chiar și cu mai multe plusuri, în ziua celebrării Sfinților Constantin și Elena, (pe stil nou), magistraţii au recunoscut că instituția parlamentară moldovenească, are voie să decidă singură cum îşi organizează activitatea. Acest lucru înseamnă că, după demiterea lui Marian Lupu, liberal democrata Liliana Palihovici execută în mod constituţional interimatul funcţiei de preşedinte al legislativului moldav. 

Decizia luată de magistrați a fost una de maximă importanță. Declararea de către Înalta Curte a neconstituționalității interimatului executat de Palihovici, ar fi însemnat obstrucționarea autonomiei parlamentare și ar fi dus la totala imposibilitate a desfășurării proceselor legislative. Această blocare a ședințelor Parlamentului moldovean, ar fi dus la declararea acestuia ca fiind nefuncțional și la declanșarea alegerilor anticipate. Pentru partidele aflate la începutul tratativelor pentru formarea unui nou Guvern, hotărârea luată de către Curtea Constituțională a fost una de bun augur. Înalta Curtea i-a obligat pe deputați să formeze o majoritate și să își aleagă un președinte.

Același lucru l-a făcut și liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, care, la începutul lunii mai, solicita deputaților o pauză pentru a declanșa negocierile pentru găsirea unei candidaturi la postul de președinte al Parlamentului. Solicitarea, deși a fost susținută de ceilalți parlamentari, nu a dus la găsirea unor tangențe pentru formarea unei majorități parlamentare. Observatorii vieții politice moldave, au sesizat între timp că, liberal democrații au condiționat numirea noului lider al Parlamentului Republicii Moldova de votarea componenței noului cabinet de miniștrii. 

Anume această condiționare a liberal democraților l-a făcut pe Vladimir Voronin să adere la principiul „alegeri parlamentare acum”. Apropiați ai comuniștilor moldoveni, susțin că cele două formațiuni politice, PLDM și  PCRM, ar fi trebuit să continue șirul de acțiuni care ar fi dus la „deplahotniucizarea” țării.

Mai mult, după ultimele hotărâri ale Curții Constituționale, comuniștii moldoveni afirmă că în Republica Moldova ar trebui să fie declarată situație excepțională. Ei deja au emis un apel către societate și către clasa politică. Potrivit PCRM, Curtea Constituțională a devenit doar un instrument de apărare a intereselor Partidului Democrat și a liderilor acestei formațiuni politice, iar societatea a devenit captivă în mâinile unei grupări criminale în mantii de judecători, care fac legea după principiile lumii criminale. În situația creată, PCRM a cerut Parlamentului adoptarea de urgență a unei legi privind modificarea componenței Curții Constituționale pentru întoarcerea acestei instituții în albia legală.

Pe 21 mai, de Constantin și Elena, (pe stil nou), judecătorii Curții Constituționale au făcut dovada deplinei implicării în viața politică a Republicii Moldova. Ei au oprit alegerile parlamentare anticipate și au încercat să ofere participanților la tratative un nou climat de încredere. Abia la prima ședință a Parlamentului, vom vedea dacă domniile lor au reușit ori ba..

Căci,  așa cum au afirmat și magistrații Înaltei Curți, interimatul funcţiei de președinte al legislativului moldovean nu poate însă dura la nesfârşit şi nici nu poate fi similar cu capacitatea deplină a funcţiei.

În funcție de modul în care se vor comporta participanții la negocieri, liberal democrații au posibilitatea să dezvolte minimum două scenarii. Primo –  să condiționeze candidatura noului președinte al Parlamentului, de votarea la pachet a componenței noului cabinet de miniștrii. Secundo – să dea curs solicitării făcute de liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, de adoptarea de urgență a unei legi privind modificarea componenței Curții Constituționale dar și de votarea la pachet a componenței unui nou cabinet de miniștrii. 

În ciuda eforturilor făcute de instituții media apropiate democraților moldoveni, de schimbarea opticii de prezentare a situației politice moldovenești, Partidul Democrat din Moldova nu are prea mult loc de manevră. Condiționările referitoare la micșorarea pragului de acces în parlament vorbesc despre spaima pe care această formațiune politică o are în fața electoratului. Exact pe această frică se bazează încrederea pe care o au celelalte partide politice. 

Cel de al treilea scenariu a fost deja enunțat de liderul liberal-democrat, Vlad Filat, în cadrul unei emisiuni televizate. Domnia sa a declarat că, în cazul în care nu se va reuși învestirea Guvernului condus de Iurie Leancă, atunci se va ajunge la alegeri anticipate. „Liberal democrații nu vor mai accepta fel de fel de condiționări și nici nu vor mai participa la circul provocat de unii”, a declarat scurt pe doi liderul liberal-democrat.  

Iar dacă magistrații de la Înalta Curte vor declara neconstituțională subordonarea către guvern a CNA, s-ar putea ca domnia sa să aibă perfectă dreptate.

SABIA DIN MÂNA LUI MARIAN LUPU

Înalții judecători ai Curții Constituționale, au decis că eliberările făcute de către premierul interimar Iurie Leancă sunt nelegitime. Ba mai mult, domniile lor au hotărât că procurorul general, Corneliu Gurin, nu a fost demis de către parlamentari într-un mod constituțional. 

Liberal-democrații sau autosesizat și au declarat că decizia Curţii Constituţionale se înscrie într-un şir de acţiuni partizane și are drept scop menţinerea controlului unui partid asupra unor instituţii ale statului. „Curtea a demonstrat încă o dată că interesele politice înguste pot fi puse mai presus decât votul popular. Prin şirul deciziilor luate, Curtea Constituțională plasează instituţiile statului în captivitate şi încearcă să substituie atribuţiile constituţionale ale Parlamentului, lucru inadmisibil într-un stat de drept”, se precizează într-o declarație a PLDM.

La rândul lor și deputații comuniștilor moldoveni și-au făcut publică nemulțumirea. Într-o apariție publică, deputatul comunist Iurie Muntean a susținut că judecătorii Înaltei Curți s-au transformat într-o filială a Partidului Democrat. „Este o decizie previzibilă. Curtea Constituțională și-a pierdut definitiv statutul de cea mai de încredere instanță din țară și s-a transformat într-o filială a Partidului Democrat care acționează la comanda politică a lui Vlad Plahotniuc. Acești judecători ar trebuie lipsiți de imunitate și trași la răspundere penală. Magistrații Curții se joacă cu focul și trebuie să-și asume și consecințele”, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL, deputatul PCRM Iurie Muntean.

Pe de altă parte, democratul Adrian Candu susține că decizia magistraților a fost una firească și așteptată. „Am adus în Parlament argumentele juridice care atestau faptul că această decizie a fost una din start ilegală și că tot ceea ce se face duce la încălcarea Constituției. Chiar dacă cineva dorea cu tot dinadinsul ca Corneliu Gurin să nu fie procuror general, trebuia s-o facă în mod legal, dar nu prin tot felul de invenții. Fără îndoială, este o decizie tehnică care a pus lucrurile la punct”,  a menționat Adrian Candu.

Greu de spus unde se află adevărul. La prima vedere, hotărârea Înalților Judecători pare a spune că 49 de voturi sunt egale cu 51. Însă Curtea a reţinut faptul că, Hotărârea privind numirea în funcţie a Procurorului General se adoptă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Potrivit stenogramei Parlamentului Republicii Moldova, la şedinţa legislativului s-a înregistrat prezenţa a 95 deputaţi. În acest context, majoritatea deputaţilor prezenţi a constituit 48 de deputaţi. Astfel, chiar şi în eventualitatea anulării a două voturi din cele 51, ar rezulta 49 de voturi pro, ceea ce reprezintă mai mult decât majoritatea deputaţilor prezenţi, necesară pentru adoptarea hotărârii… Dacă decizia din 20 mai a Înalților magistrați este una veridică, are ea și efect retroactiv? 

Pe politicieni îi deranjează însă graba dovedită de membrii Curții Constituționale în a dezbate sesizările care au parvenit la curte. Înalții magistrați dau dovadă de pripeală și astăzi. Domniile lor vor examina sesizarea unui grup de deputați liberali referitor la constituționalitatea deciziei de instituire a interimatului funcţiei de preşedinte al Parlamentului. Vicespeakerul Liliana Palihovici, care exercită atribuțiile de speaker, a declarat deja că nu va fi surprinsă dacă Înalta Curte va declara că și această decizie a Parlamentului ar fi una ilegală. „Nici nu mă aștept la altă decizie din partea Curții Constituționale și nu mă va surprinde. Analizând modul în care au fost dezbătute subiectele precedente, în celelalte ședințe ale Curții, eu am înțeles că niciun fel de argument adus legal de către Parlament, Guvern sau Președinție nu ține. Am senzația că decizia este deja pregătită pentru a fi prezentată”, a subliniat Palihovici în cadrul emisiunii „ÎnProfunzime” de la ProTV Chișinău..

 Potrivit experților constituționaliști, hotărârile Curții Constituționale nu au putere retroactivă. Ceea ce înseamnă că deciziile și legile adoptate de către Parlament ar putea să rămână în vigoare. Liliana Palihovici a spus că „efectele hotărârilor Curții Constituționale apar din momentul pronunțării deciziei și sunt valabile pentru viitor”

.

Decizia pe care o vor lua astăzi magistrații Curții Constituționale este una de maximă importanță.  Dacă atribuțiile oferite Lilianei Palihovici prin votul a 75 de deputați din Parlament vor fi declarate neconstituționale de către magistrați, atunci, există toate șansele pentru a califica această decizi a Curții drept un atac asupra autonomiei parlamentare. 

Putem oare să presupunem că pârghiile politice folosite de către Partidul Democrat pentru influențarea unor decizii ale Curții Constituționale vin să pună tensiune în anunțatul proces de negocieri dintre PLDM, PDM și deputații reformatori liberali? Prezent în cadrul aceleiași emisiuni, deputatul Partidului Democrat, Igor Corman, a afirmat că partidul din care face parte şi-a dat acceptul de a participa la negocieri. "Vrem să obţinem o majoritate parlamentară clară şi un Guvern funcţional. Nu cred că noi purcedem la aceste negocieri pornind de la  punctul zero", a specificat Corman.

Astăzi la orele 11.00 grupul de negociatori ai PLDM se vor întâlni cu cei ai Partidului Democrat. Să înțelegem oare că Partidul Democrat participă la negocieri având în mână sabia lui Alexandru Tănase?