În Republica
Moldova, fiecare politician are plusul și minusul său. Unul este mai slab, altul mai ager. Unul controlează mai mult, altul mai puțin. Astăzi doar Curtea Constituțională pare a avea în mâna sa, pâinea și cuțitul.
Chiar și cu mai multe plusuri, în ziua celebrării Sfinților Constantin și Elena, (pe stil nou), magistraţii
au recunoscut că instituția parlamentară moldovenească, are voie să decidă
singură cum îşi organizează activitatea. Acest lucru înseamnă că, după
demiterea lui Marian Lupu, liberal democrata Liliana Palihovici execută în mod constituţional
interimatul funcţiei de preşedinte al legislativului moldav.
Decizia luată de magistrați
a fost una de maximă importanță. Declararea de către Înalta Curte a
neconstituționalității interimatului executat de Palihovici, ar fi însemnat obstrucționarea
autonomiei parlamentare și ar fi dus la totala imposibilitate a desfășurării proceselor
legislative. Această blocare a ședințelor Parlamentului moldovean, ar fi dus la
declararea acestuia ca fiind nefuncțional și la declanșarea alegerilor
anticipate. Pentru partidele aflate la începutul tratativelor pentru formarea
unui nou Guvern, hotărârea luată de către Curtea Constituțională a fost una de
bun augur. Înalta Curtea i-a obligat pe deputați să formeze o majoritate
și să își aleagă un președinte.
Același lucru l-a
făcut și liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, care, la începutul
lunii mai, solicita deputaților o pauză pentru a declanșa negocierile pentru găsirea unei candidaturi la postul de președinte
al Parlamentului. Solicitarea, deși a fost susținută de ceilalți parlamentari, nu
a dus la găsirea unor tangențe pentru formarea unei majorități parlamentare. Observatorii
vieții politice moldave, au sesizat între timp că, liberal democrații au
condiționat numirea noului lider al Parlamentului Republicii Moldova de votarea componenței noului cabinet de
miniștrii.
Anume această condiționare a liberal democraților l-a făcut pe Vladimir
Voronin să adere la principiul „alegeri parlamentare acum”. Apropiați ai comuniștilor
moldoveni, susțin că cele două formațiuni politice, PLDM și PCRM, ar fi trebuit să continue șirul de
acțiuni care ar fi dus la „deplahotniucizarea” țării.
Mai mult, după ultimele
hotărâri ale Curții Constituționale, comuniștii moldoveni afirmă că în
Republica Moldova ar trebui să fie declarată situație excepțională. Ei deja au
emis un apel către societate și către clasa politică. Potrivit PCRM, Curtea Constituțională a devenit doar un
instrument de apărare a intereselor Partidului Democrat și a liderilor acestei
formațiuni politice, iar societatea a devenit captivă în mâinile unei
grupări criminale în mantii de judecători, care fac legea după principiile
lumii criminale. În situația creată, PCRM
a cerut Parlamentului adoptarea de urgență a unei legi privind modificarea
componenței Curții Constituționale pentru întoarcerea acestei instituții
în albia legală.
Pe 21 mai, de Constantin și
Elena, (pe stil nou), judecătorii Curții Constituționale au făcut dovada deplinei
implicării în viața politică a Republicii Moldova. Ei au oprit alegerile parlamentare anticipate și au încercat să ofere participanților la tratative un nou climat de încredere. Abia la prima ședință a Parlamentului, vom
vedea dacă domniile lor au reușit ori ba..
Căci, așa
cum au afirmat și magistrații Înaltei Curți, interimatul funcţiei de președinte
al legislativului moldovean nu poate însă dura la nesfârşit şi nici nu poate fi
similar cu capacitatea deplină a funcţiei.
În funcție de modul în care se vor
comporta participanții la negocieri, liberal democrații au posibilitatea să dezvolte
minimum două scenarii. Primo – să condiționeze candidatura noului președinte al Parlamentului, de votarea la pachet a
componenței noului cabinet de miniștrii. Secundo – să dea curs solicitării făcute de
liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, de adoptarea de urgență a
unei legi privind modificarea componenței Curții Constituționale dar și de votarea
la pachet a componenței unui nou cabinet de miniștrii.
În ciuda eforturilor făcute de instituții media apropiate democraților
moldoveni, de schimbarea opticii de prezentare a situației politice
moldovenești, Partidul Democrat din Moldova nu are prea mult loc de manevră. Condiționările
referitoare la micșorarea pragului de acces în parlament vorbesc despre spaima
pe care această formațiune politică o are în fața electoratului. Exact pe această
frică se bazează încrederea pe care o au celelalte partide politice.
Cel de al treilea scenariu a fost deja enunțat de liderul liberal-democrat, Vlad Filat, în cadrul unei
emisiuni televizate. Domnia sa a declarat că, în cazul în care nu se va reuși
învestirea Guvernului condus de Iurie Leancă, atunci se va ajunge la alegeri
anticipate. „Liberal democrații nu vor mai accepta fel de fel de condiționări
și nici nu vor mai participa la circul provocat de unii”, a declarat scurt pe
doi liderul liberal-democrat.
Iar dacă magistrații
de la Înalta Curte vor declara neconstituțională subordonarea către guvern a CNA, s-ar putea ca
domnia sa să aibă perfectă dreptate.
No comments:
Post a Comment