Parlamentul Republicii Moldova are
până în prezent adoptate două documente referitoare la situația din regiunea
transnistreană. Primul document datează din iulie 2005, cel de al doilea a fost
adoptat la o distanță de opt ani față de primul, în iunie 2013.
Disputa dintre coaliția pro europeană și opoziția comuniștilor moldoveni pentru adoptarea ultimei
declarații avea ca punct de plecare insistența oficialilor europeni de creare a
unui număr de puncte de control al migrației de-a lungul râului Nistru.
Deputații comuniști au votat
pentru adoptarea declarației parlamentare din 2013 pentru că au reușit să
impună și punctul lor de vedere. În declarațiile făcute către presă, domniile
lor au afirmat că "una din formulările adoptate de Parlament condamnă
acţiunile unilaterale, care ar veni să impună frontiere în interiorul ţării şi
care vor influenţa procesul de reglementare".
La 4 iulie, în cadrul
dezbaterilor pe marginea unui proiect de lege propus de Guvern care presupune
și introducerea unor amenzi pentru cetățenii care intră în Moldova prin
regiunea transnistreană și pentru locuitorii din raioanele de est ale țării
care nu dețin cetățenie moldovenească, opoziția comuniștilor moldoveni a
susținut din nou că majoritatea parlamentară pro-europeană instalează o frontieră
pe râul Nistru. Fracțiunea PCRM a insistat asupra excluderii proiectului
de lege de pe ordinea de zi, pentru că, ”documentul ascunde instituirea
frontierei pe Nistru și divizarea țării”.
Fireștile îngrijorări ale opoziției comuniste pleacă de
la principiul indivizibilității statului moldovean dar și de la falsa presupunere
conform căreia pe teritoriul Republicii
Moldova în luna august-septembrie s-ar dori provocarea unui conflict militar. Această declarație a fost făcută joi, 4
iulie, de către deputatul fracțiunii PCRM, Iurie Muntean.
În acest context, președintele
comuniștilor moldoveni, domnul Vladimir Voronin și-a manifestat dezacordul
referitor la anunțata vizită oficială la Chișinău a președintelui român Traian
Băsescu. ”Nu văd nici un
sens ca această persoană să vină în Moldova”, a declarat în plenul
Parlamentului moldovean domnul Voronin. Cel de al treilea președinte moldovean a accentuat faptul că
vizita lui Băsescu în Moldova ar tensiona și mai mult situația din stânga
Nistrului.
Pe fundalul dezacordului dintre
coaliția majoritară pro – europeană a răsunat și cererea fracțiunii
parlamentare a comuniștilor moldoveni de a se explica petrecerea în poligoanele
militare moldovenești în perioada 1 – 4 iulie a exercițiilor militare comune
moldo-române.
Nu cred că domnul Voronin a uitat contextul în care a
fost adoptată legea numărul 173 cu privire la prevederile de bază ale
statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului. În ajunul
votului din Parlament din 2005, privind declarația pe Transnistria,
președintele Voronin s-a întâlnit la NATO cu Secretarul General NATO (din acel
timp), Scheffer și anunțat intenția Republicii Moldova de a elabora un Plan
Individual de Acțiuni Republica Moldova - NATO. Planul a fost aprobat după un
an, pe 6 iulie 2006 și era considerat ca fiind un moment de revigorare a
relațiilor moldovenești cu NATO. Mandatul politic acordat de către domnul
Voronin, Planului Individual de Acțiuni Republica Moldova – NATO, deschidea atunci
o pagină net superioară în politica externă moldavă, care a făcut ca diplomații
moldoveni să nu se mai uite peste umăr cu
gândul că vor supăra Federația Rusă ori că cele mai inocente decizii ar
putea fi interpretate la Moscova si Tiraspol.
Cu susținerea experților de la Ministerul de Externe ș de
la Apărare, dar și în baza acestui mandat politic al președintelui statului
moldovean, domnul Voronin, s-a reușit să se elaboreze un document bun. Acest
document semnat atunci de către domnul Voronin, precum și planul bilateral de
cooperare în domeniul militar dintre statul român și statul moldovean,
constituie baza legală a exercițiilor militare care s-au desfășurat în perioada
1 – 4 iulie la poligoanele moldovenești.
Nu cred că domnul Voronin a uitat suportul total care i-a
fost acordat în 2005 de către președintele român, Traian Băsescu. Suport care a
dus la câștigarea de către domnul Voronin a celui de al doilea mandat
prezidențial. Nimeni nu contestă faptul că pe relația cu Republica Moldova,
președintele român a făcut dovada unei implicări prea emoționale și mai puțin
argumentată rațional. Domnia sa a recunoscut public acest lucru. În perioada
2001 – 2004, aceleași gafe erau făcute și de către Ion Iliescu.
Asumatele erori ale președintelui Băsescu nu mai pot fi
reeditate. Caracterul public al vizitei la
București al secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nicolai
Patrușev, pune în prim plan relația bilaterală dintre România și Federația
Rusă. Deși statul român este de ceva ani membru NATO și al UE, din cauza intereselor
pe care statul moldovean le are în regiunea transnistreană, dezvoltarea
relațiilor româno – ruse a trenat. Practic, vizita lui Patrușev la București a
fost un semnal diplomatic care a spus că discutarea cu Federația Rusă a problemelor de securitate existente la estul frontierei române e una normală și firească. Iar problema transnistreană
este o problemă importantă pentru securitatea statului român. Vizita domnului
Patrușev la București a facilitat un schimb de mesaje de cooperare între
Băsescu și Putin, mesaje în care s-a convenit și necesitatea de a avea o
Republică Moldova întreagă cu deplină autoritate a Guvernului de la Chişinău
asupra întregului său teritoriu. De aceea este posibil ca președintele Băsescu
să dorească la Chișinău să se întâlnească și cu domnul Voronin. Va dori oare cel de al treilea președinte al stului moldovean să primească mâna întinsă domniei sale? Rămâne de văzut.
Vizita la Chișinău a președintelui Băsescu vine să fie un
semnal că parcurgerea de către Republica Moldova a traseului european până la o
eventuală integrare este cea mai buna soluție găsită de politicienii moldoveni,
inclusiv cei comuniști, până acum. Iar acest lucru însemnă o viitoare asistență
pentru dezvoltare si democratizare.
No comments:
Post a Comment