Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor
Corman, a avut ieri o întrevedere cu Marius Lazurca, Ambasador Extraordinar şi
Plenipotenţiar al României în Republica Moldova. Comunicatul difuzat presei de
către Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova
într-un limbaj sec ne spune cei doi au discutat subiecte ce vizează
cooperarea bilaterală între cele două state, inclusiv pe dimensiunea
parlamentară, prioritățile agendei interne de modernizare a Republicii Moldova,
precum și obiectivele agendei europene a țării. Sobrul limbaj folosit în
comunicatul de presă ne de dă de înțeles că Igor Corman și Marius Lazurca
au menționat printre altele dezvoltarea dinamică a dialogului bilateral,
inclusiv pe dimensiunea parlamentară, consemnând o serie de vizite reciproce la
nivel înalt și ședințe ale comisiilor mixte, toate venind să susţină importanţa
atribuită bunelor relații de cooperare între Chişinău şi Bucureşti. “Iar în acest
context se înscrie activitatea Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între
Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, care și-a desfășurat la
București în zilele de 18-19 iunie 2013 cea de a doua reuniune.”
Nu știu dacă angajații de la Direcția de comunicare a
Parlamentului Republicii Moldova ne-au spus absolut tot ceea ce s-a discutat la
întrevederea dintre cei doi oficiali. Dar dincolo de „consolidarea securității
energetice a Republicii Moldova prin diversificarea resurselor și lansarea
lucrărilor de reconstrucție a gazoductului Iași – Ungheni”, sunt sigur că s-a
vorbit despre ultimele evoluții ale diferendului transnistrean și despre
regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Aceste două subiecte,
care sunt strâns legate între ele, au ținut în ultima perioadă capul de afiș al
subiectelor politice. Era firesc ca în timpul discuției să se ajungă și la ele.
Faptul că aceste două tematici lipsesc din comunicatul oficial dovedește că
subiectele au fost abordate.
În mod sigur s-a discutat și despre vizita lui Băsescu la
Chișinău. Venită la începutul săptămânii, știrea că preşedintele României,
Traian Băsescu, va efectua, pe 17 iulie, o vizită oficială la Chişinău a trecut
oarecum neobservată. Purtătorul de cuvânt al şefului statului moldovean, Vlad
Ţurcanu a confirmat public pentru Jurnal TV această informație. Semn că partea
română a confirmat invitația făcută de președintele moldovean Nicolae Timofti
și că totul este bătut în cuie. În Chișinău, după întâlnirea cu șeful statului
moldovean, Traian Băsescu va avea întrevederi cu speakerul Igor Corman,
cu premierul Iurie Leancă şi cu alţi lideri politici.
De ce oare angajații Parlamentului au omis să menționeze
în comunicatul de presă faptul că Lazurcă și Corman au discutat și despre
sensibilele subiecte transnistrene și despre cele care țin de regimul
liberalizat de vize cu Uniunea Europeană? De ce au comis o minciună prin
omisiune? Pe cine vor să protejeze? Pe oficialii români, pe cei moldoveni ori
poate pe cei ruși?
Ori poate s-a ocolit cu bună știință orice aluzie
referitoare la aceste subiecte sensibile pentru a nu se sublinia că cele
afirmate recent de către directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii
Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, ar putea reprezenta viziunea
românească asupra rezolvării conflictului de pe Nistru. Domnul Dungaciu, afirmă
că în schimbul integrării europene, oficialii de la Chișinău ar trebui să
cedeze regiunea transnistreană. Domnia sa consideră că o eventuală recunoaştere
a independenţei Transnistriei de către Moldova şi România ar avea o legătură
directă cu recunoaşterea provinciei Kosovo, de către Serbia, în schimbul unei
poziţii mai confortabile în angrenajul euroatlantic. „Dacă sârbii au renunţat
la o provincie pe care oricum nu o controlau pentru a obţine ceva mai bun în
schimb, de ce n-ar face-o şi R. Moldova?”, s-a întrebat Dungaciu, în interviul
acordat portalului ziare.com.
Cedarea regiunii transnistrene și stabilirea unei
frontiere naturale pe râul Nistru în favoarea unei eventuale uniri a Republicii
Moldova cu România ori a unei posibile integrării europene a fost o idee care
s-a vehiculat pentru prima oară în anul 2004. Directorul Institutului de
Strategie Naționala din Rusia, Stanislav Belkovski, afirma într-un interviu
acordat postului național de televiziune din Rusia, că vede firească o
eventuală unire a Republicii Moldova cu România. În opinia lui, regiunea
transnistreană ar urma să devină un stat independent, iar Găgăuzia, enclavă autonomă.
De fapt toată dificultatea politică a statului român față
de Basarabia ține de interesele pe care Republica Moldova le are în
Transnistria. Afirmația nu îmi aparține, ea a fost recent făcută de
președintele statului român, Traian Băsescu, în cadrul unei discuții cu
premierul sârb, Ivica Dačić. „Noi nu avem presiuni pentru că poziţia
noastră a fost cunoscută înainte de declararea independenţei Kosovo, deci noi
acţionăm acum urmărind paşii Belgradului şi bineînţeles privind şi la interesele
Moldovei legate de Transnistria. Pentru noi aici este dificultatea politică”, a
răspuns Băsescu, citat de gandul.info.
Dacă autoritățile de la Chișinău ar renunța la regiunea
transnistreană, diplomației române i-ar fi dezlegate mâinile pentru a deveni cu
adevărat liderul regional în zonă. Nu cred că politicienii de la Chișinău vor
ridica de pe umerii diplomației românești această sarcină. Interesele
Republicii Moldova în regiunea transnistreană sunt reale. Nu cred că o forță
politică aflată la putere în Republica Moldova să ia vreodată decizia ca statul
moldav să renunțe la regiunea transnistreană.
La Chișinău,
președintele Băsescu va discuta toate aceste fierbinți subiecte. Nu știu dacă
domnia sa are desenate scenariile de rezolvare. E cât se poate de logic ca
președintele român să împărtășească punctul de vedere al lui Dungaciu. Ori e posibil
ca în cadrul întâlnirilor pe care președintele Băsescu le-a avut la București
cu secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nicolai Patrușev și
cu directorul CIA, John Brennan, să fi existat și un mesaj destinat
Chișinăului. Mesajul ar fi unul cât se poate de vechi. În cadrul unui seminar
desfășurat la Washington la care a participat fostul ambasador al Statelor
Unite în Republica Moldova, Pamela Hyde Smith și ex-șeful misiunii OSCE la
Chișinău William Hill despre federalizare s-a vorbit ca despre unica
modalitate de a menține Republica Moldova integră. Ar putea fi de acord statul
român cu federalizarea Republicii Moldova? Iată o întrebare la care în
condițiile regionalizării României doar experții de la București ar trebui să
răspundă.
Cât despre obţinerea unui regim liberalizat de vize cu
Uniunea Europeană, şeful Delegaţiei Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, afirma
că acest lucru s-ar putea întâmpla doar după securizarea frontierelor de stat.
Ceea ce evident trimite către un stat comun cu Tansnistria.
În fața multiplelor probleme cu care se confruntă statul
moldovean, România este pusă în dificultate. De la numărul mic de experți în
domeniu, până la slaba reprezentare a realităților basarabene în mediile de
informare de la București, tot ceea ce ține de spațiul dintre Prut și Nistru
este prezentat ușor alterat și doar prin prisma unui mit național patriotic.
Practicată cu succes atât la Chișinău cât și la București, minciuna prin
omisiune are drept scop doar acumularea unor scoruri electorale.
Pus în imposibilitatea de a mai candida, în cadrul
vizitei sale la Chișinău, președintele Traian Băsescu, ar putea face gesturi
istorice. Domnia sa chiar nu are nici un motiv pentru a face omisiuni.
No comments:
Post a Comment