CÂT VA ȚINE PACEA CELOR DOI VLAZI ?

Securea războiului politic a fost îngropată. Votul comun pentru alegerea procurorului general, vine să confirme faptul că neînțelegerile dintre liberal-democrați și democrații moldoveni, au fost depășite. După demiterea lui Zubco, disensiunile politice dintre cele două formațiuni politice se axau în mod special pe controlul politic al Procuraturii Generale. Punctul a fost pus odată cu numirea noului procuror general, expertul în drept constituțional, Corneliu Gurin. Candidatura lui a fost propusă de Marian Lupu și fost votată fără probleme de către legislativ.  Pentru numirea lui în funcție au fost de acord să voteze fracțiunile Partidului Democrat (15 deputați) și Partidul Liberal Democrat din Moldova (31 deputați), dar și neafiliații Sergiu Sîrbu, Mihai Godea și grupul condus de Vadim Mișin(3 deputați), în total 51 deputați.

Dincolo de neînțelegerile referitoare la șefia Procuraturii Generale, liberal democrații și democrații moldoveni au găsit un numitor comun și asupra altor disensiuni politice. Cu votul deputaților neafiliați, s-a reușit să se numească un vice director la Centrul Național Anticorupție dar și să aprobe în prima lectură proiectul de lege ce prevede reformarea sistemului electoral prin introducerea sistemului mixt de alegere a deputaţilor în Parlament.

Liderul fracțiunii liberal democrate din Parlament, Valeriu Streleț, a spus că există toate șansele ca în viitorul apropiat să fie votat și viitorul cabinet de miniștri. „Faptul că s-au deblocat niște situații, cu procurorul general, cu vice directorul CNA, s-au pus bazele unor modificări importante care vizează ciclul electoral - sunt semne că efortul nostru, nu a fost unul zadarnic. Republica Moldova are toate șansele ca în viitorul apropiat să aibă o guvernare funcțională, un Guvern cu viziune clară pro-europeană, cu un program clar de activitate și cu șanse reale de a atinge obiectivele care au fost propuse pentru toamna acestui an și pentru anii următori”, a precizat Streleț.

Schimbarea sistemului electoral existent, a fost numitorul comun găsit de către cele două formațiuni politice. Ideea inițială a democraților, a fost de introducere a sistemului uninominal de vot. Extremul revenirii la circumscripțiile uninominale era unul periculos, căci rolul partidului ar fi fost diminuat, accentele deplasându-se prea mult către liderul local. Alegerile pentru Adunarea Populară a Gagauz Eri au fost un exemplu edificator care au convins liderii democrați de nefireasca situație.

Menținerea importanței partidului politic și împărțirea responsabilităților cu liderii locali, este dată de soluția în care, 51 de deputaţi din cei 101 vor fi aleşi în baza listelor de partid, iar alţi 50 de parlamentari - în baza circumscripţiilor nominale. Conștientizarea acestui numitor comun a făcut posibilă și găsirea unor tangențe pentru votarea candidaturi lui Gurin în funcția de procuror general.  

Remarcăm faptul că deputații liberali rămași fideli lui Mihai Ghimpu, nu au votat pentru noul procuror general. Au motivat această decizie politică prin faptul că liderul democraților moldoveni, Marian Lupu, nu a găsit de cuviință să  abordeze și cu ei acest subiect. Gestul de nesolicitare a suportului politic necesar numirii lui Gurin în fruntea procuraturii, ne vorbește despre faptul că grupul liberal Ghimpu, este scos din viitoarele ecuații politice. Accentul pentru susținerea cabinetului de miniștrii va fi pus pe grupul reformatorilor liberali care s-au întâlnit deja cu Vlad Filat și care au subliniat că prezența lor în actul guvernării viitoare este garantul votului lor pentru noul guvern. 

Votul liberal democraților pentru plasarea lui Gurin în fruntea Procuraturii Generale dar și pentru schimbarea sistemului electoral existent în Republica Moldova, reprezintă prețul pe care aceștia îl plătesc pentru votul de încredere în noul cabinet de miniștrii. Gestul lor politic, este unul calculat și nu a trecut de limita așteptărilor politice și bunăvoința simpatizanților. Măsura îngăduinței politice a liberal democraților s-ar putea rupe dacă  în urma creării unei noi majorități parlamentare, deputații Partidului Democrat l-ar delega ca vicepreședinte al legislativului moldav pe Vlad Plahotniuc.

MIHAI GHIMPU A PIERDUT SUSȚINEREA CERCURILOR POLITICE BUCUREȘTENE?

În spațiul dintre Prut și Nistru, înțelegerea unui eveniment politic este dată și de elementele secundare ale actului politic. Chiar dacă aceste elemente nu se văd, de cele mai multe ori, ele primează. Disensiunile liberalilor, puțin cunoscute de către presă, erau știute de către unii observatori politici. Retragerea din prim planul televiziunilor a prim vice președintelui acestei formațiuni politice, Ion Hadârcă, era un amănunt grăitor. 

Mihai Ghimpu a declarat la Publika TV că “trădătorii” din Partidul Liberal ar fi fost prelucraţi de FSB, serviciul secret al Federaţiei Ruse. “Dispun de informaţia că FSB-ul rusesc, prin intermediul lui Filat, a pătruns în Partidul Liberal. Se organizează un complot împotriva mea. Sigur că este legat de votul pentru Vlad Filat. Sunt câţiva oameni vulnerabili în partid… se discută cu şefii de filiale, încearcă să îi convingă să semneze declaraţii, să părăsească partidul. Bănuiesc despre cine este vorba…. Este o doamnă. Mă aşteptam ca ea să voteze, dar nu mă aşteptam să organizeze un complot”, a spus liderul liberal.

Prin afirmația făcută, liderul liberal încearcă să arunce o umbră de îndoială asupra gestului făcut de numerosul grup care a cerut reformarea Partidului Liberal. Din acest grup, pe lângă deputații Ana Guțu, Valeriu Saharneanu, Ion Hadârcă, Anatolie Arhire, Vadim Vacarciuc, Oleg Bodrug și Vadim Cojocaru, mai fac parte doi miniștrii în exercițiu, al Apărării, Vitalie Marinuța și al Mediului, Gheorghe Șalaru, dar și vice miniștrii Boris Gherasim (MTID), Sergiu Ciobanu (MEc), Ștefan Chitoroagă (MAIA), Octavian Bodișteanu (MTS), Tatiana Potîng (ME). Grupul, a cerut la sfârșitul săptămânii trecute convocarea Congresului Partidului Liberal și votarea lui Dorin Chirtoacă în funcția de președinte al formațiunii. În fruntea acestei mișcări reformatoare s-a plasat prim-vicepreședintele Partidul Liberal, Ion Hadârcă și secretarul general al acestei formațiuni, Oleg Bodrug, două importante personalități aflate la conducerea partidului. Personalități care cunosc multe dedesubturi ale apariției și creșterii Partidului Liberal pe scena politică moldavă.

Frământările demnitarilor liberali, datorate în primul rând nefirescului comportament politic al lui Ghimpu, nu au ajuns prea mult în atenția presei. Observatorii fenomenului politic moldav, au remarcat însă că, în ultima vreme, a avut loc o distanțare a conducerii liberale de mesajele promovate de către liderul lor. Deși au păstrat tăcerea, ea nu a însemnat acceptare totală a ideilor domnului Ghimpu.  Lipsa lui Hadârcă de la emisiunile de dezbateri politice, persoană care anterior a beneficiat de o prezență media masivă, a fost una grăitoare. În ultimele luni, rolul de vioara întâi a partidului, alături de domnul Ghimpu, a fost preluat de Corina Fusu și Valeriu Munteanu. Simptomatic e acum faptul că, cei doi fac parte din grupul deputaților fideli.

Problemele interne ale liberalilor au fost cunoscute de către intimii lor de la București. Necesitatea unei reforme interne, care avea drept scop aducerea în fruntea partidului a lui Dorin Chirtoacă, se pare că a fost analizată și pe malul Dâmboviței. Conform unor surse, Ghimpu trebuia să devină președintele de onoare al liberalilor.

Desigur că “nimeni din Romania nu se implică în vreun fel în activitatea internă a partidelor şi viaţa politică din Republica Moldova”, afirma în cadrul unei emisiuni a Jurnal TV, consilierul prezidențial Iulian Chifu. Domnia sa a simțit însă nevoia să transmită clasei politice din Republica Moldova, câteva mesaje care să conducă la rezolvarea situației de blocaj în care se află în prezent politicienii moldoveni. Chifu a făcut o pledoarie pentru un comportament matur, raţional şi pragmatic al tuturor forţelor politice pro-europene din Republica Moldova.
“E necesar în Republica Moldova un Guvern stabil şi puternic, bazat pe o majoritate clară şi consolidată, nu pe improvizaţii cu independenţi şi traseişti. O asemenea construcţie e fragilă, nesigură şi se poate rupe oricând, ba reclamă şi compromisuri care compromit ! Dacă erau poziţionări de făcut, lucruri de negociat, ameninţări credibile de lansat, acestea toate s-au făcut. A persista în poziţii neconstructive e dezastruos pentru Republica Moldova şi mersul său european. Acesta e un comportament inacceptabil”, spunea Iulian Chifu în cadrul emisiunii “Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. 

Cele două mesaje politice transmise de către Chifu în seara zilei de joi, 11 aprilie, aveau ca subiect principal comportamentul partidelor din fosta alianță de guvernare. Indirect liberalilor moldoveni li se sugera că  vremea negocierilor a trecut, dar și că inflexibilitatea domnului Ghimpu este inacceptabilă.

Grupul pentru reforma Partidului Liberal a apărut în fața presei vineri 12 aprilie. Sâmbătă, Consiliul Republican al Partidului Liberal i-a exclus din partid pe cei care au cerut convocarea congresului extraordinar și inițierea reformelor. Cinci deputați - Ion Hadârcă, Ana Guțu, Oleg Bodrug, Vadim Vacarciuc și Anatol Arhire au fost acuzați de trădare și dați afară din partid. Modul nedemocratic în care a procedat domnul Ghimpu, ne confirmă încrederea că vom fi martori la apariția unui grup unionist în Parlamentul Republicii Moldova, grup care va sta la baza apariției unui partid național românesc. Barbarismul metodei aplicată de domnul Ghimpu, pentru a rezolva situația de criză ivită în interiorul formațiunii politice pe care o conduce, trezește mirarea și amintește mai mult a despotism și paranoia politică. Gravitatea acestui gest, vorbește de lipsa democrației de partid și transformarea Partidul Liberal într-un SRL politic. Dar și despre o posibilă pierdere a sprijinului politic venit din partea unor cercuri politice bucureștene.

În materialul “Cine lucreaza la-disparitia-lui-ghimpu-din-politica ?”, editorialistul Constantin Tănase nota :  „Nu Ghimpu e problema, ci PL-ul. Despre necesitatea scoaterii de la guvernare, dar și din scena politică moldoveană a „partidului unionist” al lui Ghimpu și înlocuirea PL-ului cu forțe politice stataliste se vorbește din 2009”. Observăm acum că domnul Tănase s-a înșelat. Conducerea partidului a spus pe șleau – Ghimpu e vinovat. Acest adevăr a avut un preț - au fost dați afară din partid. Semn clar al totalitarismului politic existent în mintea liderului liberal. Totalitarism care l-a făcut să piardă controlul asupra fracțiunii parlamentare liberale și care a dus la pierderea sustinerii politice a unor influente cercuri de la București. Prin prezența lor în legislativul moldav, cei cinci deputați își vor continua munca asupra promovării viziunilor politice proeuropene, iar sentimentele proromânești vor continua să se afirme. Semn că românismul nu poate fi monopolizat de un curent politic. Fie el și liberal.

CABINETUL FILAT 3 - O MISIUNE GREA DAR NU IMPOSIBILĂ

Președintele Nicolae Timofti, l-a desemnat la 10 aprilie pe liderul liberal democraților moldoveni, Vlad Filat, să formeze noul cabinet de miniștri al Republicii Moldova. O misiune grea, dar nu imposibilă. Gestul a venit cu o întârziere de cinci zile de la termenul anunțat inițial. Întârzierea, dar și unele lacune existente în Constituția Republicii Moldova, a dat naștere la supoziția că, pentru a le permite liderilor din fosta alianță de guvernământ să găsească un numitor comun, președintele moldovean ar avea intenția de a trage de timp. Întârzierea a făcut ca simpatizanții comuniștilor moldoveni să iasă în stradă cerând alegeri anticipate. Mai mult liderul comunist, Vladimir Voronin a declarat în cadrul unei emisiuni de televiziune că, formațiunea pe care o conduce este gata să declanșeze o revoluție.

Nominalizarea lui Vlad Filat la înalta funcție este una corectă. Președintele Timofti, a explicat de ce liberalii moldoveni nu aveau dreptul să ceară o altă nominalizare – după fracțiunea parlamentară a PCRM, care a refuzat să participe la negocierile cu șeful statului,  PLDM este cea mai numeroasă fracțiune. Președintele moldovean a explicat că, în condițiile în care nici comuniștii, nici liberalii și nici democrații moldoveni nu au înaintat nici un candidat, era firesc să pună în practică nominalizarea cerută de PLDM.

Repet, Vlad Filat are o misiune grea, dar nu imposibilă. El trebuie să identifice un număr de minimum 51 de deputați care ar dori să susțină noul cabinet de miniștri. Numeroasa opoziție comunistă, care a votat la cinci martie pentru demisia guvernului, își dorește în prezent mult mai mult alegeri anticipate și nu susținerea guvernului pe care anterior l-a demis. Democrații moldoveni, după ce au pus umărul la demiterea guvernului din care făceau parte, au spus că vor să vadă altfel funcționarea noului Guvern, “fără acele lacune și încălcări de legi care s-au produs până acum”.  La rândul său, un alt coleg al fostei alianțe, Mihai Ghimpu , a anunțat că deputații liberali nu vor vota pentru cabinetul pe care îl va propune Vlad Filat. Ar părea că misiunea liderului liberal democrat ar fi sortită eșecului. 

Îndrăzneții înving. Prin anunțul făcut, liderul liberalilor, practic s-a plasat în opoziție. Anunțatele tratative pe care domnul Filat le va avea cu partidele parlamentare, ar trebui să înceapă primele, în mod special, cu reprezentanții Partidului Liberal. Opinia publică va avea în acest mod posibilitatea să afle dacă liberalii moldoveni vor renunța la cele patru ministere pe care le ocupă ori, de dragul integrării europene, își vor da votul pentru noul cabinet de miniștri. 

Domnul Ghimpu știe desigur că, buturuga mică, răstoarnă carul mare. Doar că buturugile, cu cât sunt mai mici, cu atât pot fi date mai ușor la o parte din drum.

În cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, comentând anunțata disponibilitate a liberalilor de a nu vota viitorul cabinet de miniștrii, invitați cădeau de comun acord că, la prăjitura ministerială ocupată de liberali, se uită mulți pofticioși care și-ar oferi destul de repede votul lor noului cabinet de miniștri.

Personal cred că, liberalilor moldoveni le-ar trebui oferită încă o șansă. Fără ei drumul european ar fi mai plicticos. Deficiențele de comunicare din sânul Partidului Liberal au făcut ca nemulțumirea față de liderul lor să crească, pe interior sunt probleme iar resursele financiare ale partidului, nu se ridică la nivelul necesar pentru implementarea unei campanii electorale de succes ; sunt doar câteva motivații, suficiente să mă convingă că liberalii moldoveni nu vor pleca în opoziție și nu vor da cu piciorul în șansa care li se oferă.