SABIA DIN MÂNA LUI MARIAN LUPU

Înalții judecători ai Curții Constituționale, au decis că eliberările făcute de către premierul interimar Iurie Leancă sunt nelegitime. Ba mai mult, domniile lor au hotărât că procurorul general, Corneliu Gurin, nu a fost demis de către parlamentari într-un mod constituțional. 

Liberal-democrații sau autosesizat și au declarat că decizia Curţii Constituţionale se înscrie într-un şir de acţiuni partizane și are drept scop menţinerea controlului unui partid asupra unor instituţii ale statului. „Curtea a demonstrat încă o dată că interesele politice înguste pot fi puse mai presus decât votul popular. Prin şirul deciziilor luate, Curtea Constituțională plasează instituţiile statului în captivitate şi încearcă să substituie atribuţiile constituţionale ale Parlamentului, lucru inadmisibil într-un stat de drept”, se precizează într-o declarație a PLDM.

La rândul lor și deputații comuniștilor moldoveni și-au făcut publică nemulțumirea. Într-o apariție publică, deputatul comunist Iurie Muntean a susținut că judecătorii Înaltei Curți s-au transformat într-o filială a Partidului Democrat. „Este o decizie previzibilă. Curtea Constituțională și-a pierdut definitiv statutul de cea mai de încredere instanță din țară și s-a transformat într-o filială a Partidului Democrat care acționează la comanda politică a lui Vlad Plahotniuc. Acești judecători ar trebuie lipsiți de imunitate și trași la răspundere penală. Magistrații Curții se joacă cu focul și trebuie să-și asume și consecințele”, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL, deputatul PCRM Iurie Muntean.

Pe de altă parte, democratul Adrian Candu susține că decizia magistraților a fost una firească și așteptată. „Am adus în Parlament argumentele juridice care atestau faptul că această decizie a fost una din start ilegală și că tot ceea ce se face duce la încălcarea Constituției. Chiar dacă cineva dorea cu tot dinadinsul ca Corneliu Gurin să nu fie procuror general, trebuia s-o facă în mod legal, dar nu prin tot felul de invenții. Fără îndoială, este o decizie tehnică care a pus lucrurile la punct”,  a menționat Adrian Candu.

Greu de spus unde se află adevărul. La prima vedere, hotărârea Înalților Judecători pare a spune că 49 de voturi sunt egale cu 51. Însă Curtea a reţinut faptul că, Hotărârea privind numirea în funcţie a Procurorului General se adoptă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Potrivit stenogramei Parlamentului Republicii Moldova, la şedinţa legislativului s-a înregistrat prezenţa a 95 deputaţi. În acest context, majoritatea deputaţilor prezenţi a constituit 48 de deputaţi. Astfel, chiar şi în eventualitatea anulării a două voturi din cele 51, ar rezulta 49 de voturi pro, ceea ce reprezintă mai mult decât majoritatea deputaţilor prezenţi, necesară pentru adoptarea hotărârii… Dacă decizia din 20 mai a Înalților magistrați este una veridică, are ea și efect retroactiv? 

Pe politicieni îi deranjează însă graba dovedită de membrii Curții Constituționale în a dezbate sesizările care au parvenit la curte. Înalții magistrați dau dovadă de pripeală și astăzi. Domniile lor vor examina sesizarea unui grup de deputați liberali referitor la constituționalitatea deciziei de instituire a interimatului funcţiei de preşedinte al Parlamentului. Vicespeakerul Liliana Palihovici, care exercită atribuțiile de speaker, a declarat deja că nu va fi surprinsă dacă Înalta Curte va declara că și această decizie a Parlamentului ar fi una ilegală. „Nici nu mă aștept la altă decizie din partea Curții Constituționale și nu mă va surprinde. Analizând modul în care au fost dezbătute subiectele precedente, în celelalte ședințe ale Curții, eu am înțeles că niciun fel de argument adus legal de către Parlament, Guvern sau Președinție nu ține. Am senzația că decizia este deja pregătită pentru a fi prezentată”, a subliniat Palihovici în cadrul emisiunii „ÎnProfunzime” de la ProTV Chișinău..

 Potrivit experților constituționaliști, hotărârile Curții Constituționale nu au putere retroactivă. Ceea ce înseamnă că deciziile și legile adoptate de către Parlament ar putea să rămână în vigoare. Liliana Palihovici a spus că „efectele hotărârilor Curții Constituționale apar din momentul pronunțării deciziei și sunt valabile pentru viitor”

.

Decizia pe care o vor lua astăzi magistrații Curții Constituționale este una de maximă importanță.  Dacă atribuțiile oferite Lilianei Palihovici prin votul a 75 de deputați din Parlament vor fi declarate neconstituționale de către magistrați, atunci, există toate șansele pentru a califica această decizi a Curții drept un atac asupra autonomiei parlamentare. 

Putem oare să presupunem că pârghiile politice folosite de către Partidul Democrat pentru influențarea unor decizii ale Curții Constituționale vin să pună tensiune în anunțatul proces de negocieri dintre PLDM, PDM și deputații reformatori liberali? Prezent în cadrul aceleiași emisiuni, deputatul Partidului Democrat, Igor Corman, a afirmat că partidul din care face parte şi-a dat acceptul de a participa la negocieri. "Vrem să obţinem o majoritate parlamentară clară şi un Guvern funcţional. Nu cred că noi purcedem la aceste negocieri pornind de la  punctul zero", a specificat Corman.

Astăzi la orele 11.00 grupul de negociatori ai PLDM se vor întâlni cu cei ai Partidului Democrat. Să înțelegem oare că Partidul Democrat participă la negocieri având în mână sabia lui Alexandru Tănase?

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ ÎI ARUNCĂ ÎN RĂZBOI PE POLITICIENII MOLDOVENI

La 16 mai, președintele Nicolae Timofti a semnat decretele privind revocarea lui Mihai Moldovanu din funcția de viceprim-ministru și a lui Anatolie Șalaru din funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Decretele sunt semnate ca urmare a inițiativei premierului interimar, Iurie Leancă. În același timp prin hotărâre de guvern, șeful Cabinetului de Miniștri, l-a eliberat din funcția de director al Moldsilva pe Ion Cebanu. 

Semnarea de către președintele Republicii Moldova a acestor decrete s-a făcut în temeiul articolului 98 aliniat (6) din Constituția Republicii Moldova, care prevede faptul că, șeful statului are dreptul în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, de a revoca și numi, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului. 

La 18 mai, judecătorii Înaltei Curți au declarat că cele două decrete semnate de către președintele moldovean ca și hotărârea de guvern luată, sunt neconstituționale. Decizia judecătorilor a plecat de la faptul că, atribuțiile premierului interimar nu pot fi aceleași cu cele ale premierului titular.

În același timp, vocile juriștilor care susțin că pe durata provizoratului  cabinetului de miniștri, premierul interimar trebuie să aibă suficiente pârghii pentru ca instituțiile statului să nu o ia razna, au o mare doză de adevăr. Chiar dacă premierul interimar nu are mandatul Parlamentului de exercitare a funcției, interimatul urmărește de fapt asigurarea continuității tuturor atribuțiilor funcției primului ministru.

Dacă, potrivit deciziei Curții Constituționale, domnul Iurie Leancă și-a depășit atribuţiile atunci când i-a demis pe cei trei demnitari liberali, urmărind aceeași logică, putem la fel de bine spune că domnul Leancă își depășește atribuțiile atunci când negociază cu Stefan Fule. 

Decizia Curții Constituționale, vine să arunce întreaga elită politică moldovenească pe baricade. Divorțul existent între foștii parteneri de alianță a fost deja confirmat de către președintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu. Domnia sa a spus că între foştii parteneri din Alianţa pentru Integrare Europeană domină total neîncrederea, nimeni nu mai crede pe nimeni. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu pentru Europa Liberă. Neîncrederea de care vorbește liderul democraților moldoveni, e firească. Ea vine ca urmare a votului de demitere al Guvernului condus de Vlad Filat. Atitudinea pe care au luat-o prin votul lor reprezentanții Partidului Democrat a dus la demisia unui cabinet de miniștrii care avea suportul extern pentru ca la Vilnius, Moldova să primească importante repere ale drumului ei european.

Chiar dacă potrivit jurământului lor, judecătorii Curții Constituționale ar trebui să se afle dincolo de jocurile inițiate de partidele politice, decizia din 18 mai trezește ușoare nedumeriri. Mirarea societății civile, a jurnaliștilor și a observatorilor vieții politice moldovenești se referă la graba cu care Înalta Curte a examinat sesizarea deputaților liberali. Ministrul Justiției, Oleg Efrim a sesizat și el iuțeala judecătorilor. „Rapiditatea cu care a fost pusă pe rol această sesizare și faptul că s-a făcut în lipsa reprezentaților instituției prezidențiale ridică semne de întrebare”, a spus Efrim. 

Declarația lui Timofti a fost mai categorică. În fața lui Stefan Fule, președintele statului moldovean a spus că prestaţia din ultima vreme a Curţii Constituţionale, care a ales să se comporte ca un actor politic, este în contradicţie cu toată jurisprudenţa constituţională de până în prezent.

Recent și ambasadorul SUA la Chişinău, William Moser a declarat că  o mai proaspătă decizie a Curţii Constituţionale, cea prin care s-a declarat drept ilegală desemnarea lui Vlad Filat în funcţia de premier, pune la îndoială independența întregului sistem judecătoresc al Republicii Moldova.

Existentele nemulțumiri față de acțiunile unor judecători ai Curții Constituționale par a fi întemeiate. Ultima rezoluție a Curții Constituționale, pune pe picior de război forțele politice moldovene. Pierderea încrederii existente între foștii parteneri de alianță reduce la minimum posibilitatea refacerii acesteia și votul pentru investirea unui nou guvern. Să-i fi aruncat cu bună știință Alexandru Tănase pe politicienii moldoveni în alegeri anticipate?

ALEXANDRU TĂNASE ȘI CAPCANA LUI GHIMPU

Curtea Constituțională  va examina astăzi sesizarea unui grup de deputați privind Controlul constituționalității prevederilor Legii referitoare la interimatul primului ministru. Înalți judecători vor trebui să răspundă la întrebarea dacă modificările făcute de către deputați în data de 3 mai, corespund sau nu, Constituției Republicii Moldova. Este obligația domniilor lor să răspundă solicitărilor făcute către Înalta Curte. 

Ce se va întâmpla însă dacă judecătorii vor declara neconstituționale demiterile întreprinse de către premierul interimar Iurie Leancă? Există destule voci care susțin că modificările efectuate de către deputați, șterg diferența dintre un premier care are susținerea unei majorități parlamentare și unul provizoriu. În același timp, putem fi de acord cu punctele de vedere care spun că, pe durata provizoratului  cabinetului de miniștri, premierul interimar trebuie să aibă suficiente pârghii pentru ca instituțiile statului să nu o ia razna în această laxă perioadă. 

 

Deși președintele moldovean Nicolae Timofti nu a promulgat legea care prevede posibilitatea revocării judecătorilor Curții Constituționale, în cazul pierderii încrederii în fața deputaților, pericolul ca această lege să fie întoarsă din nou către instituția prezidențială, încă planează. Înalta Curte este prinsă într-o subtilă capcană. Pe de o parte ar trebui să rezolve în mod pozitiv solicitarea prin care Mihai Ghimpu își dorește păstrarea miniștrilor liberali în Guvernul interimar al domnului Leancă, pe de alta, Înalții Judecători trebuie să dea dovadă de suficientă măiestrie pentru a împrăștia primejdia care poate apărea odată cu bănuiala deputaților că Înalta Curte ar face favoruri politice. 

Liderul liberal democraților moldoveni, Vlad Filat, prezent în cadrul emisiunii Cabinetul din Umbră a Jurnal Tv, a fost destul de sugestiv atunci când a făcut referire la comentariile politice care vin de la Curtea Constituțională. Filat a spus că  „un judecător - comentator politic, s-ar putea găsi în fruntea unui partid care se dorește a fi foarte popular”. Într-o recentă luare de cuvânt și deputatul Vadim Mișin, a fost la fel de virulent față de aparițiile în public ale judecătorului Alexandru Tănase. Mișin s-a întrebat de ce fostului președinte al Curții, Dumitru Pulbere, i s-a acordat votul de neîncredere atunci când acesta a  a declarat că dacă şeful statului nu va fi ales până pe 28 septembrie 2011, Parlamentul trebuie dizolvat iar asupra lui Tănase, care face dese declarații politice, moțiunea de neîncredere nu se aplică.  

Existentele nemulțumiri ale deputaților moldoveni față de acțiunile unor judecători ai Curții Constituționale sunt relativ întemeiate. Prin declarațiile politice făcute de către unii dintre judecători, este încălcat jurământul dat în fața Parlamentului. Separarea puterilor în stat, desigur, trebuie să existe. O logică simplă ne spune însă că la rândul lor, judecătorii Curții Constituționale ar trebui să se afle dincolo de jocurile inițiate de partidele politice. Simpla bănuială că Mihai Ghimpu ar avea pile la Înalta Curte transmite o doză de neîncredere față de toate deciziile luate. 

Modul punctual în care este erodată încrederea cetățeanului în majoritatea  instituțiilor simbol ale Republicii Moldova ne spune că se desfășoară un amplu și masiv atac raider asupra întregii construcții statale moldovenești. Pisica oligarhică încearcă să înghită statul. O modalitate de contracarare a acestor acțiuni ar  reprezenta-o alegerile parlamentare anticipate. O alta ar fi eliberarea Moldovei din captivitate, prin implementarea unor măsuri concrete de reformă a justiției și distrugerea sistemului oligarhic.

Există cazuri când din prea multă lăcomie, felinele s-au înnecat cu oase. Semn că peștele era prea mare. Se cunosc și cazuri în care motani pricăjiți au înghițit fără prea multe probleme, cu mult peste capacitățile lor digestive.

Zilele viitoare vom afla cât de talentați sunt aleșii poporului în deparazitarea statului.

DACA MAINE JUDECĂTORII DE LA CURTEA CONSTITUTIONALA VOR DECIDE NELEGITIME ELIBERARILE FACUTE DE PREMIERUL INTERIMAR, GHIMPU VA FI CEL BLAMAT

Președintele Nicolae Timofti a semnat la 16 mai, decretele privind revocarea lui Mihai Moldovanu din funcția de viceprim-ministru și a lui Anatolie Șalaru din funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Decretele sunt semnate ca urmare a inițiativei  premierului interimar, Iurie Leancă. Comunicatul Președinției Republicii Moldova este sec. Potrivit articolului 98 aliniat (6) din Constituția Republicii Moldova, se menționează în comunicat, președintele Republicii Moldova are dreptul, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, de a revoca și numi, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului. 

Anterior liderul liberalilor moldoveni solicita președintelui moldovean să nu dea curs acestei inițiative a liberal democraților. „ Îi sfătui pe liberal democrați să se potolească și să liniștească. Ei știu foarte bine că aceste două legi contravin Constituției, în art. 103 este specificat clar care sunt atribuțiile Guvernului după demiterea lui. Trebuia să se modifice Constituția și totul avea să fie perfect legal”, a subliniat neliniștit liderul Partidului Liberal. Ghimpu a declarat că nu înțelege motivația lui Leancă de a demite miniștrii liberali.„Care este sensul să eliberezi miniștrii, dacă ai deja desemnat prin decret candidatul la funcția de prim-ministru? Oricum în 15 zile, conform legii, prim-ministrul desemnat tebuie să vină în Parlament cu Pragramul de guvernare și lista Cabinetului de Miniștri”. Răspunsul este unul la suprafață și a fost dat de către liderul fracțiunii liberal democrate din Parlamentul moldovean, Valeriu Streleț. "Astăzi au loc o serie de consultări între liderii PLDM şi PD. După aceste consultări prealabile noi vom purcede deja în calitate de negociatori oficiali. Atunci vor fi remise toate invitaţiile tuturor părţilor care doresc să participe în proces. Noi suntem sincer implicaţi în procesul de creare a unei majorităţi care să voteze un Guvern", a spus Streleţ.

Demiterea lui Șalaru este însă un semnal important trimis unui personaj politic moldovean care, recent, s-a întâlnit la București cu Titus Corlățean. Încercarea acestuia de a solicita ajutor colegilor social democrați din România, a rămas fără rezultat.  Oficialul român, care anterior a fost acuzat de presa din România că în timpul aflări domniei sale în fruntea DRP a risipit importante fonduri destinate românilor aflați peste hotare, este un cunoscut al fostului prim vice-președintelui al legislativului moldovean, Vlad Plahotniuc. Întîlnirea domniei sale cu actualul șef al diplomației românești la București, a fost una prin care s-a încercat o implicare a premierului român, Victor Ponta în luptele politice de la Chișinău. Aflat în relații amicale cu Vlad Filat, șeful social democraților români, Victor Ponta, nu a riscat să dea curs persuasiunilor făcute de Corlățean. 

În Parlamentul de la Chișinău, deputații au zâmbit la auzul declarației făcute de către deputatul PLDM, Tudor Deliu. Liberal-democratul a făcut glume pe marginea adresărilor frecvente ale liberalilor la Curtea Constituțională.„Se zvonește în țară că dl Munteanu și dl Ghimpu au sesizat Curtea Constituțională vizavi de accederea Alionei Moon în finala concursului Eurovision. Ei au invocat că pe rochia interpretei s-a proiectat mai mult culoarea roșie decât cea albastră”, a menționat Deliu.Intervenția sa a stârnit hohote de râs în sala plenului și a fost aplaudată de mai mulți deputați.

Asul din mâneca domnului Mihai Ghimpu, poartă un nume. Dacă înalții judecători ai Curții Constituționale, vor decide că eliberările făcute de către premierul interimar Iurie Leancă sunt nelegitime, vom ști că liderul liberalilor a făcut uz de el.  Iar despre domnul Ghimpu se va spune că are pile la Curtea Constituțională și că vrea să își păstreze cu orice preț miniștrii rămași fideli.