MISTREȚUL CU COLȚI DE ARGINT ȘI LISTELE LUI DAMOCLES

„Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea
prin inimă neagră de codru trecea.”

Ștefan Augustin Doinaș

După șapte săptămâni trecute de la moartea lui Sorin Paciu, fostul prinț al Procuraturi Generale a Republicii Moldova, Valeriu Zubco, s-a prezentat la audierile comisiei de anchetă. După șapte lungi săptămâni de tăcere, după încercări disperate de a ascunde cele întâmplate de ochii jurnaliștilor, iată că uneltirea ce trebuia să aducă tăcere în jurul acestui caz, a eșuat, iar Zubco, “croindu-şi cu greu prin hățișuri, cărarea”, s-a prezentat în fața comisiei de anchetă.  

Abia cu această ocazie jurnaliștii, au aflat motivele pentru care fostul procuror general a tăinuit omorul din imprudență care a avut loc la vânătoarea unde a participat. „Procuratura Generală este o autoritate independentă, autonomă din cadrul puterii judecătorești și nu se subordonează nici unei autorități de stat”, a explicat fosta autoritate juridică. El a dezmințit acuzațiile potrivit cărora ar fi tăinuit acel tragic incident și le-a solicitat jurnaliștilor să facă deosebire între tăinuire și neinformarea publică.  În încercarea de a își argumenta gestul, Zubco nu a ezitat să își atace colegii de la interne. „Dacă să vorbim de tăinuire, adresați-vă la Ministerul de Interne. În anul 2012 au fost tăinuite 311 infracțiuni. Iată asta este tăinuire. Aceste infracțiuni nu au fost înregistrate, deși erau denunțuri și plângeri.”, a subliniat fosta oficialitate.

Pentru specialiștii în comunicare spusele ex-procurorului general sunt cât se poate de benefice. Conform logicii interne a discursului, Zubco ne-a sugereat că nu a informat conducerea statului moldav despre  omor, fie el și accidental, pentru că el era șeful unei instituții care “nu se subordonează nici unei autorități de stat”, „o autoritate independentă” și „autonomă”-  era “prințul” unui stat aparte aflat în statul cu numele Republica Moldova! Curioasa cerere a fostul procuror general, prin care ruga jurnaliștii să facă deosebire între tăinuire și neinformare publică, este plasată alături de enunțul prin care se sugera că cei de la Ministerul de Interne, deși primiseră denunțuri și plângeri, ar fi tăinuit 311 infracțiuni. Indirect domnul Zubco, ne spune că atunci când nu există o plângere sau un denunț, nu există nici o cauză penală care ar trebui rezolvată. Asocierea subconștientă făcută de prințul procuraturii, vine să confirme alegația făcută de presă că, familia celui decedat nu a depus organelor abilitate nici o plângere pe marginea celor întâmplate și că presupunerile jurnaliștilor referitoare la existența unui complot al tăcerii, au fost întemeiate.

Enumerând premisele care au stat la baza demisiei sale, fostul prinț al procuraturii a recunoscut faptul că destinele parchetului moldovenesc au fost influențate politic. „În primul rând, am vrut să scot această influență politică și denigratoare asupra procuraturii. De trei ani a fost această luptă”, a conchis Valeriu Zubco. Presiunea publică la care a fost supus domnul Zubco a făcut ca dumnealui să fie detronat din funcția pe care o deținea. Pentru binele întregului cartel politic din care făcea parte, simbolicul șef al unei caste, a fost sacrificat – o castă supremă, în care se pătrunde extrem de greu, membrii căreia respectă codul omerta, o castă aflată dincolo de lege și de prevederile ei. O castă care nu își pierde timpul, vorba poetului Doinaș, cu “vânatul cu coarne, ori vulpile roşii, ori iepurii mici”…

Pentru a-și păstra privilegiile, toate aceste grupări sociale închise pun în aplicare toate mijloacele de care dispun. Membrii acestui grup ocult, procurori, judecători, oameni de afaceri și politicieni, își apără cu ferocitate interesele, iar în opulența și lentoarea funcțiilor deținute li se pare că sunt dincolo de lege. Recent, un alt membru al acestei caste, președintele Curții de Apel, Ion Pleșca, a declarat presei că nu se simte dator să își dea demisia din funcția pe care o deține, „doar pentru că a participat la o vânătoare la care a fost împușcat un om”. Președintele comisiei de anchetă în cazul Paciu, comunistul Anatolie Zagorodnîi, a propus ca la 5 februarie Consiliul Superior al Magistraturii să examineze demisia președintelui Curții de Apel, din funcția deținută.  Zagorodnîi a afirmat că faptul că înaltul judecător a omis să informeze opinia publică despre moartea accidentală a lui Sorin Paciu îl face incompatibil cu funcția deținută. După audierea ex-procurorului general de către comisia de anchetă, Anatolie Zagorodnîi a vorbit despre gravitatea faptului că participanții la vânătoare au rămas în funcțiile pe care le dețin. „Atât timp cât persoanele se află în funcții presiunea va fi foarte mare asupra lor și acestea nu vor spune adevărul”, a subliniat președintele comisiei parlamentare de anchetă.

Referindu-se la tristul context al privilegiaților, în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă, șeful Delegației Europene la Chișinău, Dirk Scheubel, făcea un discret apel către adevărații șefi ai cartelului politic din care făcea parte Zubco, afirmând că este imperios necesar ca alegerea noului procuror să fie făcută printr-o procedură transparentă și nu după criterii politice. Apelul, vine ca un răspuns la inițiativa parlamentară avută de Vlad Plahotniuc prin care oferea funcția de procuror general, opoziției politice din Republica Moldova. Tentație pe care comuniștii moldoveni au refuzat-o.   „Sper foarte mult ca să fie ales noul procuror general, deoarece procuratura are foarte mult de lucru înainte. Este o instituție foarte importantă și are nevoie de un conducător bun și responsabil. Sper ca noul conducător al procuraturii va fi ales printr-o procedură transparentă, prin care să câștige cu adevărat cel mai bun specialist și nu cel care susține cel mai bine un partid sau altul”, a subliniat Schuebel.

Mesajul indirect adresat domnului Plahotniuc a fost unul cât se poate de clar – procedurile pentru alegerea procurorului general trebuie să fie mult mai transparente decât cele folosite pentru alegerea șefului de la CNA, specializarea în domeniul respectiv să fie mai ridicată decât a lui Donciu la CNI, iar neapartenența politică să fie una mai mare decât a lui Bălan la SIS!

Totodată, oficialul european a considerat că nu este momentul oportun pentru alegeri anticipate, din considerente că aceste an este unul important pentru Republica Moldova din punct de vedere al integrării treptate în Uniunea Europeană. Indirect, mesajul ambasadorului european coincide cu cel al liderului liberal Mihai Ghimpu, care într-un mod caracteristic, a încercat să transmită publicului același lucru. Schuebel a mai adăugat că, „alegerile anticipate ar devia Moldova de la acest subiect și politicienii s-ar concentra doar asupra dezbaterilor electorale și ar încerca să obțină cât mai multe voturi posibile pentru propriile partide, iar reformele ar fi lăsate la o parte”. Replica lui Schuebel, transmite un mesaj clar șefului cartelului politic democrato-liberal  - discursurile politice care pun în pericol alianța de guvernare trebuie să înceteze iar coordonatorul principal, cel care din start a dat tonul pentru mușamalizarea crimei trebuie să își asume responsabilitatea.

La finalul apariției sale radiofonice, șeful Delegației Europene la Chișinău a subliniat că incidentul cinegetic din Pădurea Domnească ar trebui să fie o lecție pentru toți liderii politici din Republica Moldova. Potrivit lui, așa ceva nu trebuie să se întâmple într-o democrație matură.

Cu mama plecată în Italia sau Portugalia, și cu un tată aflat pe șantierele din Moscova ori prin cârciumile din sat, democrația moldavă e flămândă și galbenă la față. Ca un pui de bogdaproste, democrația moldovenească se ține copăcel doar de granturile din afară. Obișnuită să-i se pună ceva în farfurie, ia de bun tot ceea ce primește. Unii de la Moscova, îi dau câte una peste cap, să-i vină mintea la loc! Ceilalți de peste Nistru îi pun piedică – poate așa o vor învăța să meargă! Alții cu resurse media, mai democrați, vor să-i dea mai multă informație – poate odată și odată va face ulcer și-o crăpa mai repede! 

Deasupra tuturor, unii fac listele lui Damocles – semn că moldovenii au umor iar circul vieții merge înainte. Pâine deja este.