Linia de confruntare geopolitică dintre Uniunea Europeană și Uniunea Vamală
trece prin Republica Moldova. Încercarea oficialilor europeni de a muta această
frontieră civilizațională mai la est a eșuat. Refuzul Kievului, de a semna Acordul de Asociere la UE, este
marele eșec al diplomației externe a UE. Permanentizarea confruntării
geopolitice în spațiul pruto-nistrean pentru încă un an poate pune sub semnul
întrebării viitorul european al Republicii Moldova.
Cu
o zi înainte de începerea summit-ului de la Vilnius, președintele Băsescu a
declarat la TVR 1, că, după NATO și Uniunea Europeană, următorul proiect
politic al statului român este unirea cu Republica Moldova. Declarația președintelui
Băsescu, nu a surprins. Domnia sa a mai făcut declarații de acest gen. Președintele
României a arătat doar că este consecvent. Debusolați de retragerea de ultimă oră a Ucrainei, nimeni dintre
oficialii europeni, nu a avut timp să se gândească la afirmația făcută de
președintele român.
În noul context geopolitic format,
un sprijin politic exprimat pe faţă, guvernanții moldoveni l-au obținut din
partea Statelor Unite care, prin vizita șefului diplomației americane la
Chișinău, John Kerry, au spus că își acordă suportul pentru evoluţiile
democratice din Moldova și stau cu un ochi și pe această zonă. Președintele
Nicolae Timoftii și-a exprimat atunci toate îngrijorările domniei sale și i-a
cerut secretarului de stat american, ca Statele Unite să participe mai mult la
asigurarea securității în regiune.
Cel de al doilea sprijin pentru
guvernarea pro-europeană de la Chișinău a fost exprimat de către conducerea de
facto a Uniunii Europene. Liderii Partidului Popular European, formațiune
politică care în acest moment se află la conducerea Comisiei Europene și a
Consiliului European au declarat cu ocazia celui de al VI-lea congres al PLDM
că vor acorda și pe mai departe susținere pentru apropierea statului moldovean
de structurile europene. Acest suport i-a făcut pe delegații la congres să
decidă continuarea luptei cu opoziția comunistă.
Cea de a treia moțiune de cenzură
înaintată de PCRM se înscrie în logica acțiunilor opoziției politice de a pune
presiune pe coaliția aflată la guvernare în Republica Moldova. Dincolo de
motivațiile principale ale moțiunii depuse, opoziția comunistă va specula în dezbaterile care vor avea loc maîine, 11 decembrie, și în
baza diferențelor ideologice apărute pe fundalul dilemelor politico –
lingvistice rezultate în urma hotărârii Curții Constituționale. Liderii coaliției
pro-europene știu însă că, menținerea coeziunii interne a coaliției parlamentare
este mai necesară decît distincțiile lingvistice.
Un vot de blam adresat actualului
Cabinet de Miniștrii, ar arunca în aer toate beneficiile obținute până acum de
clasa politică moldavă și ar face posibil un scrutin din care multe partide ar
ieși șifonate. Conștient atât de suținerea americană, cât și de cea europeană, premierul
Iurie Leancă, nu are de ce să fie îngrijorat. Opoziția comunistă știe și ea că nu
are de unde să găsească voturile suficiente pentru a face ca guvernului moldovean
să-i fie adresat un vot de blam.
Asumându-și pe deplin rolul de
cîrcotaș politic, până în toamna anului viitor, PCRM-ul va continua aceste
riscante jocuri politice. Atât timp cât ele se vor încadra în limita legii, este
dreptul domniilor lor.
No comments:
Post a Comment