Preşedintele moldovean Nicolae Timofti a efectuat pe 19 martie o vizită de lucru la Iaşi, unde a avut o întrevedere cu omologul său român Traian Băsescu. Cei doi preşedinţi au discutat despre situaţia politică din regiune, despre situaţia din regiunea transnistreană şi despre urgentarea semnării Acordului de Asociere cu UE pentru Republica Moldova. Importanța întâlnirii de la Iași este dată de scrisoarea Sovietul Suprem de la Tiraspol prin care cere Dumei de Stat să examineze posibilitatea alipirii regiunii separatiste și a anunțului făcut de guvernul Federației Ruse că va discuta pe 20 martie despre problema transnistreană şi despre instituirea de către Ucraina a unui strict control la frontiera regiunii separatiste. Mediile de informare de la Tiraspol notau că șeful administrației separatiste, Evgheni Şevciuk, cu această ocazie, a plecat la Moscova.
În cadrul întâlnirii de la Iași, șeful statului moldovean, Nicolae Timofti, s-a referit la ședința de Guvern a Federației Ruse dedicată regiunii transnistrene, și spus că nu se așteapă la o hotărâre în favoarea Republicii Moldova. „Sper că nu va fi mai rău decât acţiunile în privinţa Crimeei", a spus trist președintele moldovean. Supărarea președintelui moldovean e de înțeles, după anexarea regiunii Crimeea șansele ca statul moldovean să piardă definitiv regiunea transnistreană au crescut.
Premierul moldovean Iurie Leancă este însă mai optimist. În cadrul unei foarte recente emisiuni la Radio Moldova, primul ministru a declarat că scrisoarea trimisă de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol la Moscova nu merită atenţie. "Cei de la Tiraspol tot timpul au avut acţiuni neclare. Ba vor independenţă, ba vor în componenţa Rusiei. Acţiunile şi declaraţiile lor nu trebuie să provoace reacţii din partea noastră. Scrisoarea trimisă de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol la Moscova nu merită atenţia noastră. Nu e nimic nou sub soare în acest sens", a declarat Leancă.
Lamentările președintelui Timofti nu l-au emoționat pe domnul Leancă. Mai pragmatic,șeful Executivului de la Chișinău a declarat că în contextul crizei din Ucraina, în care sunt implicați doi importanți actori ai formatului de negocieri 5+2 atât Federația Rusă cât și Ucraina sunt automat descalificate pentru a mai participa la reglementarea acestui proces. Leancă a declarat că „în cazul diferendului transnistrean, Republica Moldova poate identifica noi soluţii”. "Noi trebuie să facem tot posibilul să avem grijă de cetăţenii din stânga Nistrului. Vom continua să ne angajăm într-un dialog cu autorităţile de la Tiraspol şi vom face tot ce ne stă în putinţă ca să rezolvăm acest conflict cât mai urgent pentru ca să nu ne blocheze parcursul european", a conchis Iurie Leancă.
Concluziile întrevederii de la Iași au fost cât se poate de simple - în contextul acţiunilor desfăşurate de Rusia în Crimeea, cei doi preşedinţi au declarat că Republica Moldova ar putea fi o următoare ţintă. De aceea, ,,accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană este o soluţie pentru garantarea securităţii Republicii Moldova”, se arată în comunicatul difuzat presei. Preşedintele României a dat asigurări că, pentru a garanta securitatea statului moldovean va cere urgentarea procesului de integrare europeană a Chișinăului.
În contextul evoluției situației
din regiunea, directorul executiv al Asociației de Politică Externă, Victor
Chirilă, este sceptic.“Nici UE, nici SUA şi nici NATO nu vor interveni
militar pentru a opri un eventual ”raider militar” rus în Moldova, deoarece nu
au nici un mandat legal sa o facă; Suntem singuri în faţa avalanşei ruse şi va
trebui să-i facem faţă cu forţele proprii. Altfel spus, e timpul să punem în
sfârşit creierii în mişcare.”
Îndemnul de a pune „mințile în mișcare”
a fost auzit. La
propunerea fracțiunii parlamentare liberal democrate, deputaţii moldoveni se
vor întruni pe 21 martie într-o şedinţă la care vor discuta despre securitatea
ţării . Preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ a declarat că viteza
derulării evoluţiilor regionale este foarte rapidă. “De aceea se
impune desfăşurarea unei şedinte parlamentare cu uşile închise pe tema securităţii.
Să fie prezenţi membrii Departamentului pentru Reintegrare și şefii
instituţiilor de forţă", a cerut Streleț.
Președintele de Onoare al Partidului Democrat din Moldova, deputatul
Dumitru Diacov, a exprimat cel mai bine starea de spirit din Parlamentul
moldovean: "Am avut de gând să
propun cam acelaşi lucru. Datorită situaţiei din Ucraina și din
regiune, avem
toate şansele să ne pierdem ţara. În aceste momente, avem
nevoie de coeziune naţională și de o atmosferă paşnică. Nu o să ne ajute nici
NATO, nici ruşii, nimeni. Avem nevoie de o discuţie sinceră. Vocile radicale pot
duce corabia noastră mică nu ştiu pe care valuri", a spus Diacov.
Acum este cel mai bun moment pentru ca formațiunile politice parlamentare să demonstreze că au suficientă tărie de caracter pentru a lăsa interesele partinice la o parte și a tăia acest nod gordian. Deputații au posibilitatea, ca nestingheriți de nimeni și reieșind din complicata situație regională, să discute numirea unui ministru al apărării cu mai multă greutate. Fără un rezultat cât de mic al ședinței din 21 martie, fie ea și cu ușile închise, adunarea poate fi considerată o uriașă pierdere de timp și va costa cât o ceapă degerată. Adică deputații au vorbit doar despre cai verzi pe pereți!
Deputatul Ana Gutu insista pe candidatura lui Vitalie Catană la functia de ministru al apararii. In urma cu un an si jumatate, liderul liberal Mihai Ghimpu insista ca Vitalie Catană sa fie numit sef al serviciului inteligent moldovean. Sa intelegem oare ca dincolo de studii in drept constitutional, dl.Catană are studii profunde de securitate? Doar întreb.
ReplyDelete