E SECRET DE STAT - BĂLAN DOARME?

Deputații moldoveni s-au reunit pe 21 martie într-o ședinţă cu uşile închise, unde au discutat despre securitatea statului moldovean. La întâlnire au fost invitaţi şi reprezentanţii ministerelor care au atribuţii la menținerea ordinii și securității statului, precum şi cei ai Serviciului de Informaţii şi Securitate. Reuniunea a avut loc în condiţiile în care Sovietul Suprem de la Tiraspol, legislativul regiunii separatiste, a trimis o scrisoare la Moscova prin care cere Dumei de Stat să examineze posibilitatea alăturării regiunii separatiste la Federația Rusă.

Chiar dacă existau suficiente semnale potrivit cărora întrevederea deputaților ar trebui să se încheie cu semnarea unui memorandum care să asigure stabilitatea în societatea moldavă, la final nu a fost adoptată nici o hotărâre. Președintele Parlamentului moldovean, Igor Corman, a spus că deşi situaţia din regiune este tensionată, nu există motive de panică. “Autorităţile statului îşi fac datoria şi toate discuţiile şi sugestiile au fost orientate ca să fie întreprinse toate acţiunile ce se impun, astfel încât un eventual impact negativ al situaţiei din regiune asupra Moldovei să fie redus”, a declarat Corman.

La rândul său, vicepremierul pentru Integrare, Eugen Carpov, afirmă că are încredere în declarațiile oficiale ale reprezentanților Federației Ruse. „Din partea autorităţilor Federaţiei Ruse avem asigurări că niciun fel de scenarii care există în Ucraina nu urmează să fie aplicate în altă parte. Este o poziţie oficială şi noi avem încredere că ea nu va fi încălcată”, a declarat Carpov.

Nu știm dacă în urma raporturilor primite din partea reprezentanților serviciilor inteligente moldovenești, deputații moldoveni cunosc mai bine situația din zona de conflict. Nu știm dacă ar trebui să îl credem pe cuvânt pe domnul Mihai Bălan atunci când afirmă că "situația este sub control". Știm însă că unul din liderii coaliției de guvernământ, președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a transmis clare semnale că este nemulțumit de activitatea acestor instituții.  În cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune “Moldova 1″, el a spus că statul moldovean nu are instituții de securitate care funcționează pe deplin. „Instituțiile statului trebuie pur și simplu să-și facă meseria. Reieșind din experiența mea, pot spune că nu avem instituții funcționale pe deplin pe aceste dimensiuni. Cineva poate să considere că e un secret de stat ceea ce spun, dar lucrurile sunt anume așa. La mijloc e vorba și de o responsabilitate politică, dar situația asta nu e de ieri sau de acum doi, trei sau patru ani.”, declara fostul premier moldovean. Filat considera că instituțiile de securitate ar trebui să aibă reglementări de funcționare mai clare și sugera că statul moldovean ar trebui să adopte legea lustrației. „Prin metode directe sau indirecte, s-a făcut tot posibilul ca instituțiile statului să fie slabe. Dacă e să vorbim de „coloana a cincea”, atunci o să vedeți că în curând o să apară și mai multe urechi și agenți de influență care își vor schimba repede căciulile. Din punctul acesta de vedere, noi trebuie să fortificăm instituțiile respective nu doar cu capacitate umană, dar și cu resurse necesare. Trebuie să avem reglementări mai clare pentru ca în procesul politic să nu avem infiltrați agenți FSB care au scopul de a influența interesele naționale ale R. Moldova”, concluziona liderul PLDM.

Vlad Filat a sugerat așadar că autoritățile statului moldovean, nu au avut capacitățile necesare de a afla și de a se opune tendințelor Federației Ruse de influențare ori de cucerire a teritoriilor care fac parte din așa numitul „spațiu vital rus“ iar acest lucru s-a datorat lipsei unei legi a lustrației care să pună lumina atât pe finanțatorii din umbră ai politicului moldovenesc cât și pe tenebrele existente în serviciile secrete.

Într-un material recent publicat pe blogul domniei sale, (cubreacov.wordpress.com) fostul deputat Vlad Cubreacov, ex-vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru Politică Externă și Integrare Europeană, afirmă că în toamna anului 2002 serviciul rusesc pentru Balcani a fost transferat din Sofia, Bulgaria, la Chișinău. Fostul parlamentar moldovean scrie că s-a convins de inactivitatea structurilor de securitate moldovenești, “nimeni nu cunoştea faptul, nici chiar reprezentanţi ai structurilor speciale, chemaţi prin lege să asigure siguranţa statului”. La o distanță de doisprezece ani și în contextul ultimelor evoluții din Ucraina, Vlad Cubreacov susține că informația este încă „interesantă şi de actualitate”.

Domnul Filat și domnul Cubreacov au suficiente motive să pună la îndoială activitatea principalului serviciu inteligent moldovenesc. În condițiile în care Republica Moldova depune eforturi pentru a se menține pe traiectoria de apropiere de structurile economice și de securitate europene, în condițiile în care autoritățile ruse, prin intermediul nostalgicilor și euroscepticilor moldoveni, depun eforturi pentru a-i opri pe moldoveni din acest drum, autoritățile statului nu au adoptat o lege care ar stabili restricţii pentru foştii colaboratori ai serviciilor secrete ale Uniunii Sovietice ori pentru cei care au deţinut funcţii de conducere în Partidul Comunist al URSS. O asemenea reglementare este necesară. Potrivit acesteia, foştii colaboratori ai KGB ori șefi ai administrației sovietice în RSSM nu vor putea ocupa nici o funcţie în instituţiile executive sau reprezentative ale statului moldovean. Reforma care se desfășoară în cadrul SIS trebuie să includă și asemenea interdicții.

Pentru că în Republica Moldova, nu există o lege a lustrației, președintele Nicolae Timofti a trebuit să afle de la omologul său român dacă Guvernul de la Moscova a discutat ori nu despre o eventuală anexare a regiunii separatiste transnistrene.

Miercuri, 26 martie,  Serviciul Român de Informaţii aniversează 24 de ani de existenţă. Cu această ocazie, principalul serviciu inteligent al statului român va prezenta un bilanţ de activitate pentru anul 2013. În jurul orelor prânzului, bilanţul SRI se va încheia cu declaraţii de presă. La acest eveniment a fost anunţată şi prezenţa preşedintelui Traian Băsescu.

Parlamentul României a adoptat o lege care limitează accesul la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu în anul 2006.