REPUBLICA FEDERALĂ MOLDOVA

”Unirea Republicii Moldova cu România este periculoasă şi de speriat. Două milioane de oameni în plus cu drept de vot, care nu au trăit şi nu sunt obişnuiţi cu România, ar schimba toată politica României”. Declarația a fost făcută de către Matthew Rojansky, directorul adjunct al Programului Rusia şi Eurasia din Centrul Carnegie. Acestei declarații îi urmează o alta, care spune că "dacă România şi Rusia s-ar putea reconcilia pe modelul Polonia-Rusia, s-ar crea un mediu mai favorabil pentru rezolvarea conflictului dintre Republica Moldova şi Transnistria şi atingerea unui compromis durabil.''

Prima afirmaţie a fost făcută  la Iași, în cadrul unei conferinţe susţinute la Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza. Au urmat apoi o altă conferinţă susţinută de Rojansky la Bacău şi apoi conferinţa de la Ambasada SUA de la Bucureşti, unde a fost făcută cea de a doua declaraţie.

Agenția Mediafax, notează că diplomatul american a schițat în linii mari planul apropierii României de Rusia. ’’ Nu vorbesc de asumarea oficială a unor responsabilităţi, scuze oficiale la nivel parlamentar sau prezidenţial, dar o simplă deschidere a arhivelor ori accesul liber la informaţii s-ar putea face. Al doilea lucru pe care îl puteți face se referă la vizitele la nivel înalţ (...), un discurs important similar cu cel ţinut de Joe Biden la Munchen, care a fost foarte bine primit la Moscova. E adevărat că a fost urmat şi de substanţă. Aţi putea avea un discurs asemănător, poziții ale grupurilor de studenţi, ale cultelor religioase, ale mediului de afaceri’’, a spus Rojansky. 

Conferințele lui Rojansky în România vin să sugereze o schimbare de atitudine a statului american în sud estul Europei.  Acest personaj bine înfipt în politica externă americană, care a condus iniţiative bipartite la nivel înalt, menite să conducă la îmbunătăţirea relaţiilor dintre SUA şi Rusia, care a fost consultant în conflictul arabo-israelian, un vorbitor fluent de rusă şi ebraică, vorbind la Ambasada SUA la București, sugerează de fapt oficialilor români să-şi modifice modul de abordare al relaţiilor cu Moscova. De la tribuna oferită de ambasada americană la București el a explicat clar că pentru România ar fi indicat să caute reconciliere cu Rusia în ciuda tuturor problemelor istorice şi că SUA, de facto, susţine abordarea Federaţiei Ruse în privinţa Republicii Moldova.

Pe fundalul acestei sugerate schimbări de atitudine a statului american vin datele Barometrului Socio-Politic dat publicității la data de 5 iunie. Potrivit acestor cercetări sociologice, comuniștii moldoveni  ar primi un număr aproape dublu de voturi decât PLDM, PD și PL la un loc dacă alegerile ar avea loc în această săptămână. Astfel, PCRM ar avea 39% din sufragii, în vreme ce PLDM ar primi 12,6% din voturi, PD și PL s-ar „bucura” de opțiunile a 8,6%, respectiv 7,5% dintre alegători. 

Datele atestă o creștere a simpatiei electoratului față de opoziția comunistă. Față de sondajul IMAS realizat în toamna anului trecut, tendința este evidentă. În urmă cu mai bine de jumătate de an, comuniștii acumulau 24% din voturile alegătorilor, fiind urmați de Partidul Liberal Democrat cu 21%, Partidul Liberal - 8%, Partidul Democrat din Moldova - 8%.

Opiniile referitoare la vectorii de dezvoltare a politicii externe sunt mai mult decât grăitoare. 64% dintre participanţii la sondajul IMAS cred că Rusia vrea mai mult bine decât rău Republicii Moldova, în timp ce doar 54% dintre aceştia cred acelaşi lucru despre Uniunea Europeană. Totodată, când sunt întrebaţi de cine ar trebui să se apropie mai mult R. Moldova, de UE sau de Rusia, cetăţenii care au participat la sondaj au avut păreri împărţite. 36% au spus că politica externă a R. Moldova ar trebui să fie îndreptată spre Rusia, şi tot 36% au zis că aceasta trebuie să fie îndreptată spre UE.

Totuşi, dacă duminica viitoare, ei ar fi puşi să aleagă, 51% ar alege UE în detrimentul Uniunii Vamale Rusia-Belarus, Kazahstan.

Semnalul de alarmă tras de către sondajul IMAS vine să ne confirme faptul că alegerile anticipate aveau un singur câștigător - PCRM. Deși criticată de către observatorii politici, formarea noii coaliții de guvernământ a fost singura soluție viabilă pentru păstrarea statului moldav în siajul reformelor europene. Dacă este adevărată aserțiunea precum că SUA împinge România spre Rusia atunci posibilele schimbări de atitudine ale Bucureștiului oficial față de Moscova vor atrage după sine apariția unor noi forme de rezolvare a conflictului transnistrean dar și a unor noi abordări a privilegiatei relații moldo – române. În aceste condiții se pare că viitoarea Moldovă va fi una federală!   

OPOZIȚIA SANDVIȘ

Guvernul Leancă este rezultatul direct al presiunilor politice făcute de către reprezentanții Parlamentului European. Doi vicepreședinți ai acestei instituții, europarlamentarii  Jacek Protasiewicz şi Libor Roucek, au vizitat Chișinăul  înaintea votului decisiv din legislativul moldav. Comunicarea Partidului Liberal din Moldova și a Partidului Democrat cu partenerii lor internaționali a fost una decisivă și de bun augur.

Într-un interviu acordat pentru postul de radio Europa Liberă, liderul liberal democraților moldoveni, Vlad Filat a recunoscut că aceste discuții au ajutat. “Partidul Liberal Democrat din Moldova este parte a familiei politice europene, a Partidului Popular European. Partidul Democrat este parte a familiei Partidului Socialist. Reprezentanţii acestor partide, din Parlamentul European, la nivel de vicepreşedinţi de Parlament European au fost la Chişinău. Am avut o discuţie în cadrul familiilor politice. Aceste discuţii au ajutat. Însă decizia ne-a aparţinut nouă, urmărind interesul Republicii Moldova”.

Sfaturile Bucureștiului oficial, care în toată această perioadă și-a manifestat îngrijorarea față de criza politică moldovenească, au contat mai puțin. Îmbolnăvirea președintelui Nicolae Timofti, a amânat vizita președintelui Băsescu la Chișinău și a făcut ca Bucureștiul să piardă din potențialul de diplomație necesar rezolvării acestei tensiuni politice. În locul negociatorului bucureștean, politicienii moldovenii au preferat deschiderea arătată de comisarul european pentru extindere și vecinătate, Štefan Füle. Domnia sa a oferit liderilor partidelor implicate în procesul de negociere,  atât explicații referitoare la de perspectiva statului moldav față de procesul de integrare europeană, cât și mai multe promisiuni. Și de această dată, pragmatismul moldovenesc și-a spus cuvântul. Se pare că anume făgăduielile europenilor i-au făcut pe cei implicați să găsească argumentele pentru realizarea noii coaliţii.

Angajamentul pe care și l-au asumat oficialii europeni a fost cel care a oprit declanșarea alegerilor anticipate. Liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin a anunțat că PCRM a purtat tratative privind declanşarea alegerilor anticipate, cu reprezentanţi PD şi PLDM, în toată perioada cât s-au dus negocieri privind formarea unei noi majorităţi parlamentare. Portalul informațional e-News, face trimitere la o postare a deputatului comunist Artur Reșetnicov pe o rețea de socializare. Potrivit portalului, Reșetnicov ar fi recunoscut faptul că cele două formațiuni politice ar fi fost de acord cu declanșarea alegerilor anticipate în toamna acestui an. “Ne-am întâlnit de mai multe ori pe zi.  Și ziua și noaptea. În rezultat, liberal democrații s-au jurat că doresc alegeri anticipate. La rândul lor, cei din Partidul Democrat au promis că nu votează pentru noul cabinet de miniștrii și că vor alegeri anticipate în luna octombrie”, scrie e-News  făcând trimitere la deputatul Reșetnicov. 

Frustrarea opoziției comuniste este una de înțeles. Domniile lor au pierdut posibilitatea de a declanșa alegerile care i-ar fi întors la pupitrele de comandă ale statului. Acceptul comuniștilor moldoveni în a purta tratativele cu cele două formațiuni politice aflate în negocieri poate fi priceput. Exista posibilitatea ca ori democrații, ori liberal democrații moldoveni, să fie atrași în capcană. Acuzatoarele voci care se aud la adresa noii coaliții de guvernare, vin să ne confirme faptul că opoziția crede că a fost lipsită de o mult așteptată victorie. Liderul liberal democraților a recunoscut că a avut mai multe discuții cu liderul comuniștilor moldoveni însă neagă posibila existență a unei colaborări de lungă durată . „Nu este un secret că am avut mai multe discuţii cu domnul Voronin. Mai cu seamă, atunci când am avut acel vot conjunctural în Parlament, vot care avea obiectiv să readucem  legislaţia ţării într-o ordine firească. Şi atât. Alte proiecte comune nu am discutat şi nu aveam cum. Prin definiţie, Partidul Liberal Democrat din Moldova nu are cum să coalizeze cu Partidul Comuniştilor”, a spus Vlad Filat.

Supărarea domnului Ghimpu este una mai puțin logică. Echipa domniei sale a preferat să nu acorde vot de încredere noului cabinet de miniștri. Acuzațiile pe care domnul Ghimpu le-a adus la adresa liberal democraților și personal la adresa lui Vlad Filat, au pus tensiune pe procesul de negocieri dar nu au lăsat nici o poartă deschisă pentru participarea la guvernare a liberalilor. Susținerea necondiționată a guvernului Leancă prin participarea la vot a echipei conduse de către domnul Ghimpu, ar fi făcut posibilă existența unui compromis cât mai larg cu putință și ar fi dus la posibila iertare a deselor erori tactice făcute de liberali. Chiar dacă domnul Mihai Ghimpu l-a asigurat pe comisarul Fule că domnia sa şi partidul pe care îl conduce va sprijini toate iniţiativele pro-europene susţinute de noul guvern, menținerea în noua echipă de guvernare a celor delegați de către domnul Ghimpu, este una improprie. 

Se așteaptă ca pe viitor, atât comuniștii moldoveni, cât și echipa condusă de domnul Ghimpu  să pună multă presiune pe noul cabinet de miniștri. Mărturisirile lui Ghimpu vor apărea atunci când va fi pusă în discuție funcționalitatea principalei instituții inteligente a statului. Posibila evaluare negativă a directoratului domnului Mihai Bălan va duce la inițierea unor discuții referitoare la reforma acestui serviciu. În mod sigur, anunțatele remanieri guvernamentale îl vor face pe domnul Ghimpu să comită alte noi și negândite declarații. Declarații care nu vor aduce un plus de popularitate Partidului Liberal, ci doar probleme pentru nepotul domniei sale, aflat la cârma municipalității chișinăuiene.

Vrea sau nu, guvernul condus de către Iurie Leancă va trebui să facă față opoziției sandviș. Era de preferat o opoziție simplă. În atare condiții, guvernanții trebuie să se gândească de mai multe ori de unde să muște. Atât feliile de pâine cu unt, cât și cele  cu salam, sunt dătătoare de carii!

PORTRETUL UNUI GUVERN ÎNSĂRCINAT DEVREME

Guvernul coaliției de guvernare pro-europeană a fost votat. Nervosul zdrăngănit al armelor s-a stins, iar moldovenii au auzit doar vagile ecouri ale luptelor din culise. Cine a câștigat? Cine a pierdut?

La prima vedere, competiția politică moldovenească nu a avut un câștigător. Împreună cu colegii lor din Partidul Democrat din Moldova, liberal democrații au partajat funcțiile deținute anterior de către echipa liberalilor conduși de Mihai Ghimpu. Doar patru nume noi în noul cabinet de miniștri: de la Partidul Democrat din Moldova, domnul Vasile Botnari va deţine funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, tot din echipa democraților moldoveni, doamna Monica Babuc deține fotoliul de ministru al Culturii, iar Natalia Gherman va activa în calitate de ministru al Afacerilor Externe.  

Fostul ambasador al Republicii Moldova în Germania, Igor Corman este noul preşedinte al Parlamentului. Deputații şi-au ales şi doi vicepreşedinţi noi. Astfel, deputatul democrat, Adrian Candu, un apropiat al vicepreședintelui Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului. Un alt fotoliu a fost cedat către grupul liberalilor reformatori, Oleg Bodrug fiind ales cel de al treilea vicepreședinte. 

Prețul investirii noului cabinet de miniștri este unul ridicat – liberal democrații au cedat funcția de vicepreședinte al Parlamentului și  ministerul transporturilor, colegilor din Partidul Democrat. În schimb au reușit să-i convingă pe democrați menținerea domnului Marian Lupu în simplul fotoliu de deputat. Ceea ce înseamnă varianta zero.

Există voci care afirmă că echipa condusă de domnul Filat a cedat prea mult. Comentatorii politici moldoveni afirmă că negocierile nu au fost publice și că deocamdată textul acordului de funcționare al noii coaliții de guvernare nu a fost dat publicității. Opinii care par a fi veridice. Relativitatea adevărului exprimat de domniile lor constă în faptul că tratativele nu au fost și nu pot fi publice. Guvernul condus de domnul Leancă este unul “greu”. Însărcinat din start cu speranța semnării unor importante acorduri la Vilnius, în toamnă, un eventual eșec ar fi răsunător. Poate de aceea la pupitrul de comandă al statului se află trei diplomați. 

Iritați de faptul că foștii adversari au reușit să bage săbiile în teacă, liderul comuniștilor moldovenii, domnul Voronin, și cel al liberalilor, domnul Ghimpu, au aproape același critic discurs. Vladimir Voronin a comparat semnarea acordului de constituire al noii coaliţiei de guvernământ cu alierea a două clanuri mafiote. Iar domnul Ghimpu spune că cei şapte deputaţi care au semnat noul acord de guvernare proeuropeană, l-au trădat. „Ne-au trădat cei care au vrut să rămână în funcţie, care au vrut caşcaval”, a concluzionat domnia sa. 

Cine a câștigat? Cine a pierdut? 

Opoziția comuniștilor moldoveni, este frustrată. Desfășurarea alegerilor anticipate le aducea un scor favorabil. Pentru comuniști, un rezultat avantajos în alegeri reprezenta și posibilitatea de schimbare a cursului strategic al statului moldovean. Dacă oficialii europeni salută formarea noii coaliţii de guvernare şi instaurarea guvernului în frunte cu premierul Iurie Leancă, ar părea că a câștigat Europa. În același timp nu putem trece cu vederea că Federația Rusă a semnat recent la Tiraspol un acord de finanțare dedicat regiunii secesioniste. Acordul de finanțare a fost semnat de așa-numitul vicepremier Natalia Nichiforova și președintele organizației pentru „Integrare Euroasiatică” finanțată de Moscova. Presa transnistreană scrie că prin intermediul acestui acord autoritățile ruse vor acorda Tiraspolului un miliard de ruble sau aproximativ 25 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă o permanentizare a prezenței geopolitice a Federației Ruse în spațiul pruto-nistrean. 

Liberalii moldoveni sunt de fapt principalii perdanți ai acestei ultime lupte politice. Chiar dacă au plătit un preț ridicat pentru noul cabinet de miniștri, liberal democrații moldoveni au de gând să își adjudece celelalte instituții statale administrate de echipa domnului Ghimpu. Liderul Partidului Liberal Democrat, domnul Vlad Filat, afirma recent că „un partid de opoziție nu poate fi în același timp și la guvernare”. Săgeata, era aruncată înspre deputații conduși de domnul Ghimpu, care s-au abținut să voteze pentru guvernul Leancă. Ceea ce înseamnă că vom asista în curând la schimbarea directorilor unor instituții ca Moldsilva, ANRE Inspectoratului Ecologic și SIS.

Chiar dacă proverbul spune că buturuga mică răstoarnă carul mare, lecția demonstrată de ultima epopee politică moldovenească ne-a arătat că mica buturugă a liberalilor conduși de domnul Ghimpu a fost scoasă relativ ușor din prim planul scenei politice moldovenești și plasată în opoziție. Ca nu cumva din drumul ei european, căruța politică moldavă să se răstoarne! 

VALERIU LAZĂR, BOMBOANA EUROPEANĂ ȘI BLOCAJUL NEGOCIERILOR

Săptămâna în care am intrat este una decisivă pentru clasa politică de la Chișinău.  Partidele politice aflate în negocieri  mai au la dispoziţie, trei-patru zile pentru a ajunge la un consens care să-i permită premierului desemnat, Iurie Leancă să prezinte în Parlamentul Republicii Moldova programul de guvernare și noul cabinet de miniștrii. Orice suspectă condiționare a negocierilor vine să ne arate cine dintre actorii politici chișinăueni are o agendă ascunsă.

După vizita delegației Comunității europene la Chișinău, șansele votării cabinetului Leancă au crescut. Membrii Parlamentului European, Jacek Protasiewicz şi Libor Roucek , au spus presei că mesajul cu care au venit a fost unul simplu -  Moldova trebuie să facă paşii necesari pentru a se integra în Uniunea Europeană.  

Pașii, elementari - partenerii din fosta alianţă de guvernare să ajungă la un consens pentru votarea noului cabinet de miniștrii şi să colaboreze pentru a realiza reformele. Pentru ca efortul acestei colaborării de viitor să pară mai ușor, europarlamentarul Libor Roucek, le-a oferit politicienilor moldoveni o bomboană. Domnia sa a sugerat că, "dacă se dorește  liberalizarea regimului de vize, în toamna aceasta ar fi o şansă”. „Noi vrem să ajutăm Republica Moldova. Dar este important ca, în următoarele zile, să fie creat Guvernul. Aşteptăm până joi, să vedem ce se va întâmpla", a subliniat Roucek.  Așteptarea invocată de europarlamentarul ceh, ascunde în ea o voalată amenințare. Senzația de pericol pe care a transmis-o domnia sa se referă la suportul financiar pe care Uniunea Europeană l-ar putea refuza oficialilor de la Chișinău în cazul în care aceștia ar face pașii opuși și ar provoca alegerile anticipate. 

Vor unii sau nu, vizita înalților oficiali europeni a coincis cu faza definitorie a negocierilor pentru formarea  majorităţii parlamentare care ar urma să sprijine guvernul Leancă. Iar când privirile oficialilor de la Bruxelles sunt peste Moldova, șansele cartoforilor politici, interni ori externi, încep să scadă. Așadar există circumstanțe favorabile ca în această săptămână, Guvernul Leancă să fie votat. 

Anunțul lui Valeriu Lazăr de la ieșirea de la negocieri, vine să ne confirme aceste speranțe. Domnia sa a declarat că acordul noii majorităţi legislative ar putea fi semnat în ziua când  deputații vor trebui sa voteze pentru guvernul condus de Iurie Leancă - joi, 30 mai. În același timp  liderul  democraților moldoveni, Marian Lupu a fost mai categoric și a condiționat votarea noului cabinet de miniștrii de alegerea președintelui Parlamentului. „Votăm Guvernul numai după alegerea speaker -ului”, a spus Lupu. 

Perseverența liderul Partidului Democrat din Moldova, este de invidiat. Potrivit acordurilor general acceptate, democraților moldoveni le revine șefia legislativului moldav. De aici și insistența cu care domnia sa solicită ca noua majoritate parlamentară, să aleagă mai întâi șeful legislativului și abia mai pe urmă, să acorde vot de încredere pentru noul cabinet de miniștri. Potrivit legislației Republicii Moldova, alegerea Președintelui Parlamentului se face prin vot secret. Votul pentru investirea Guvernului este însă unul deschis. Se observă așadar că domnul Lupu se teme de neprevăzut. La rândul lor, odată trecuți prin imprevizibilitatea Curții Constituționale, liberal democrații ar trebui să se teamă și ei de „surprize”. Dacă potrivit legislației moldave, ședințele legislativului sunt conduse de către președinte și anume el este cel care stabilește agenda zilei de lucru, care sunt oare garanțiile pe care le oferă membrii Partidului Democrat din Moldova, colegilor lor liberal democrați că odată revenit în fotoliul de președinte al Parlamentului, domnul Lupu nu va opri ședința și va amâna votul de investire al cabinetului Leancă?  Vorba ceea – când te-ai fript cu ciorbă, sufli și în iaurt!

Reprezentantul liberal democraților moldoveni la negocieri, vicepreședintele PLDM,  Vadim Pistrinciuc, a pus punctul pe i. Domnia sa a declarat că dinamica negocierilor este una pozitivă, dar că se discută subiecte mai sensibile. Pistrinciuc a anunțat că cele două formațiuni politice discută “repartizarea domeniilor de responsabilitate şi maniera ce ţine de organizarea instituţiilor publice centrale". Valeriu Lazăr, la rândul său a confirmat că s-a intrat „ în zona persoanelor”.
 De aici și sensibilitatea discuțiilor și a subiectelor. De aici și reducerea turațiilor procesului de negocieri. Bomboana oferită de europarlamentari nu a fost pe gustul democraților moldoveni. De aici și anunțul făcut de Vadim Pistrinciuc că oarecum drumul s-a blocat!

Așa cum s-a anunțat, partajarea funcțiilor în guvern se va face în funcție de numărul de mandate. Potrivit proporției, liberal democrații ar trebui să controleze numărul cel mai mare de ministere. Democraților evident le va reveni și lor o felie la fel de bună din tortul puterii. De aceea e clar că o serie de instituții publice care au făcut odinioară parte din siajul liberalilor moldoveni, vor fi subiect al unor redistribuiri. Desigur că pentru devotamentul lor față de noul cabinet de miniștrii, grupul liberalilor reformatori conduși de Ion Hadârcă va beneficia de dreptul de a își susține o parte din ministeriabili. „În principiu, nu vor fi mari schimbări în componența noului Guvern”, afirma politologul Valeriu Croitoru. Sunt de acord. În locurile esențiale însă, transformările vor fi  majore.   

Directorul executiv al agenției de presă „Infotag”, Anatolie Golea, declara recent pentru postul de radio Europa Liberă că cea mai mare problemă a partidelor care negociază ține de deficitul de încredere.  Un deficit peste care liberal democrații, care aveau cele mai puține motive pentru a da dovadă de o receptivitate pozitivă față de foștii lor colegi, au trecut. Deficitul de încredere a fost creat de către echipa Partidului Democrat din Moldova. Deputații democrați au pierdut încrederea colegilor lor, atunci când, fără a ține cont de atenționările oficialilor de la Burxelles, au votat împreună cu PCRM pentru demiterea unui guvern pro-european. Domniile lor, democrații moldoveni, sunt cei care au creat toate condițiile pentru neîncrederea existentă între părțile aflate la masa de negocieri. De aceea ei trebuie să facă primii dovada constantă a faptului că nu au o agendă ascunsă. Orice condiționare este neproductivă și aduce mai aproape febra alegerilor parlamentare. Vrea oare Partidul Democrat din Moldova să provoace un scrutin în urma căruia comuniștii moldoveni să acceadă la putere? Acesta să fie oare prețul pentru formarea mai vechiului tandem Plahotniuc-Voronin?

Foto : Andrei Mardari