CINCI. DOAR CINCI PE PRUT

Despre poduri e vorba. Cinci poduri care trec peste Prut. Prea puține pentru a lega. Mai mult despart. 

Podurile de flori nu au susținut camioanele cu mere care ar fi trebuit să se vândă la Iași. Nici vinul moldovenesc nu a trecut Prutul. Pe podurile de flori au trecut doar studenții basarabeni, televizoarele color și moldovenii în tranzit spre Italia. 

După 20 de ani de sinuoase relații bilaterale, guvernele Republicii Moldova și României, s-au întrunit anul trecut la Iași într-o ședință comună. Prima. Vlad Filat și Mihai Răzvan Ungureanu au semnat atunci Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a R. Moldova. De asemenea, s-au convenit o serie de proiecte comune transfrontaliere din domeniile transporturilor şi energiei și a fost discutat sprijinul pe care România îl va acorda pentru apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană. 

Cu un an în urmă, în martie 2012,  publicația chișinăuiană Timpul, se întreba retoric dacă în urma ședinței comune de la Iași, Prutul va deveni mai ușor de trecut. Retorica jurnaliștilor de la Timpul, era necesară. După 20 de ani de la prăbuşirea lagărului socialist, împreună, România şi Moldova au reuşit să construiască doar un singur pod. 

La începutul primului deceniu al anilor 2000 într-un material pe care îl publicam în ziarul Jurnal de Chișinău notam că vremea podurilor de flori a trecut. Optimismul meu se baza pe declarațiile unor oficiali de la Chișinău și București în care se făcea publică disponibilitatea de construcție a unor poduri peste Prut dar și pe faptul că la Chișinău era prezentă o echipă de specialiști români care expertizau posibilitatea de construcție a unei căi ferate cu ecartament european care ar fi urmat să lege Iașul, de Chișinău.

Jurnalistul român, Nicolae Constantin Munteanu nota în anii 2000 despre necesitatea pragmatică ca cele două state românești să fie mai strâns legate din punct de vedere economic. Nu a fost să fie pragmatism, a fost să fie iarnă. Guvernul condus de Vasile Tarlev nu a transformat speranțele jurnalistului de la Europa Liberă în realitate, iar guvernul moldovean condus de Greceanâi l-a expulzat pe ambasadorul român Filip Teodorescu. Istoria relațiilor bilaterale între cele două state făcea cunoștință cu cele mai minime temperaturi. 

În urma ședinței comune de la Iași, Prutul nu se trece mai ușor. După un an de la istorica ședință comună a celor două guverne, la Leușeni - Albița, din ce în ce mai des, cozile formate de TIR-uri se întind pe mai mulți kilometri, metaforică existență a unei cortine de fier, semn că frontiera UE se trece și mai greu. În urma ședinței comune a celor două guverne, aș fi vrut un pod. 

Aflam în martie 2012 că la ședința comună a celor două guverne urma să se discute despre ridicarea podului de la Fălciu – Cantemir. Se discuta despre constituirea unei comisii mixte care ar fi trebuit să efectueze expertiza tehnică a tuturor podurilor rutiere de pe Prut cu scopul de pregăti documentaţia necesară pentru repararea acestora. Doar se discuta. Iar vorbelor, nu le-au urmat faptele.

În perioada interbelică pe Prut existau 22 de poduri, la fiecare 31 de kilometri era câte un pod. Semn că atunci eram o țară. Semn că se putea trece mai ușor peste orgolii și interese.

În prezent, pentru cei 684 de kilometri de frontieră cu România, Republica Moldova are cinci poduri rutiere Giurgiuleşti - Galaţi, Cahul - Oancea, Leuşeni - Albiţa, Sculeni - Sculeni şi Lipcani - Rădăuţi Prut.

 

În cei 20 de ani de independenţă, Republica Moldova şi România au reuşit să reabiliteze doar un singur pod. Podul de la Lipcani – Rădăuţi, dar și acest lucru s-a făcut cu suportul financiar al Comisiei Europene, care a oferit 11 milioane de euro. Un singur pod. Unul. Și acela făcut din bani străini.