MOȚIUNEA DE CENZURĂ ȘI TEAMA VICTORIEI NULAND

Parlamentul de la Chișinău va examina joi, 3 aprilie, moțiunea de cenzură înaintată cabinetului Leancă. Este cea de a patra moțiune de cenzură depusă de opoziția comunistă în legislativul moldovean. Motivația comuniștilor se bazează pe faptul că, guvernarea pro-europeană s-ar fi aliniat la sancțiunile UE împotriva unor oficiali ruși și a unor foști oficiali ucraineni. Autoritățile, la rândul lor susțin că Republica Moldova nu a subscris sancțiunilor împotriva Federației Ruse. Deputații comuniști afirmă că decizia de alăturare la sancțiunile impuse de UE ar fi fost luată personal de premierul Iurie Leancă, ceea ce ar reprezenta, o încălcare a legislației și uzurpare a puterii în stat şi o decizie care contravine intereselor Republicii Moldova și prevederilor Tratatului de prietenie cu Rusia.

Seful Executivului moldovean Iurie Leancă a comentat moțiunea  el a spus că abia așteaptă să ajungă în Parlament pentru a informa cetățenii despre ce se întâmplă cu adevărat în Republica Moldova. „Voi vorbi și despre anumite provocări, inclusiv cele la care participă opoziția comunistă. Le sunt recunoscător oponenților noștri pentru această oportunitate și vă promit stimați comuniști că o voi folosi pentru a informa cetățenii din Republica Moldova exact despre ceea ce se întâmplă”, a declarat Leancă. 

Conducerea liberal democraților moldoveni, formațiunea politică care asigură cel mai mare număr de deputați din actuala majoritate parlamentară este la fel de optimistă. Liderul fracțiunii PLDM din legislativ,  Valeriu Strelet afirmă că, din viitoarele dezbateri PCRM va ieși șifonat. Streleț a menționat că subiectul moțiunii este inventat. „În principiu, nu este nimic nou în acțiunile comuniștilor. Scopul comuniștilor este de a crea cât mai multă zarvă și vâlvă”, a declarat liberal-democratul.

Există însă suficiente motive ca sugestia făcută de domnul Leancă, care a afirmat că opoziția comunistă participă la provocări de securitate la adresa statului moldovean să fie cât se poate de logică. Pe data de 27 martie, Adunarea Generală a ONU a aprobat rezoluția cu privire la recunoașterea inviolabilității integrității teritoriale a Ucrainei. Înaintea sedintei ONU, Federatia Rusă a amenintat Republica Moldova, ca aceasta să voteze împotriva rezoluției Adunării Generale a ONU, care califică referendumul din Crimeea ca fiind ilegal. Moțiunea de cenzură înaintată Guvernului Leancă a fost făcută pe 28 martie și ar putea fi răspunsul rus la gestul Moldovei.  

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, afirma recent pentru postul de radio Europa Liberă că „pe teritoriul Republicii Moldova dar și în regiune, se dă o lupta geopolitică dură ”. Declarația liderului democrat, venea ca urmare a  tentativelor de mituire a unor deputati.  În luna februarie, doi deputaţi ai coaliţiei pro-europene de la guvernare au declarat că au fost ispitiţi de persoane sau forţe obscure pentru ca în schimbul unor sume mari de bani să-şi părăsească fracţiunile parlamentare. Liderii coaliției pro-europene prezentau atunci lucrurile în mod solidar ca fiind drept o tentativă de cumpărare a deputaţilor pentru a schimba raportul de forţe în Parlament, astfel încât guvernul Republicii Moldova să poată fi demis iar statul să fie întoars din drumul lui european cu o altă majoritate. Drept confirmare că spusele nu erau aruncate în vânt, pe data de 7 martie, postul de televiziune Pro TV Chișinău prezenta telespectatorilor momentul în care CNA număra sfertul de milion de dolari cu care ar fi urmat sa fie cumparat un deputat. Imaginile erau cadre operative filmate în momentul în care două persoane erau reținute în flagrant delict de către ofițerii anticorupție tocmai când trebuiau să-i transmită acestuia 250 de mii dolari. În schimbul banilor, deputatul urma să părăsească fracțiunea parlamentară din care face parte. Conform unor informații neoficiale, persoana vizata în tentativa de corupere ar fi fost deputatul Anatol Arhire.

Publicația Adevarul, nota cu acest prilej afirmațiile directorului de programe al Institutului de Politici Publice, Oazu Nantoi, care lansa ipoteza că aceste sume uriașe de bani nu pot proveni din Republica Moldova. „Este evident că Federaţia Rusă e interesată în compromiterea şanselor de integrare europeană. Până acum, pentru realizarea acetui scop era folosită administraţia separatistă de la Tiraspol. Nu putem exclude şi alte scenarii. Unul dintre acestea poate fi coruperea unor deputaţi din coaliţia de guvernare, astfel încât aceasta să piardă majoritatea în Parlament. Demiterea guvernului şi provocarea de alegeri anticipate ar putea duce la situaţia în care nu va avea cine semna şi ratifica Acordul de Asociere cu UE“, susţinea Oazu Nantoi.

Ideea unei posibile pierderi a majorității parlamentare deținute de către Coaliția Pro-Europeană a fost întărită și de anunțul deputatului Iurie Bolboceanu care a spus că părăseşte fracţiunea parlamentară a PDM şi partidul. Domnia sa și-a motivat decizia prin faptul că este dezamăgit de politica moldovenească. Astfel, fracţiunea Partidului Democrat rămâne doar cu 15 mandate în Parlament. 

În cazul în care moțiunea de cenzură înaintată de opoziția comunistă este o componentă a unui scenariu mai amplu aplicat Chișinăului de către Kremlin, șansele demiterii guvernului pro-european cresc în mod exponențial. Demiterea cabinetului Leancă ar provoca o criză politică care ar putea culmina cu investirea unui guvern pro-Moscova, iar atunci pozițiile geopolitice câștigate de către Federația Rusă prin anexarea peninsulei Crimeea s-ar consolida definitiv.
Odată ce liderii coaliției pro-europene au confirmat public existența unor tentative  de corupere a unor deputați ai actualei majorități parlamentare, tabloul politic moldovenesc ar putea fi mult mai sumbru decât pare la prima vedere. Optimismul afișat de către primul ministru moldovean ascunde probabil multe îngrijorări. Iată de ce nu putem exclude faptul ca tentativele de corupere să nu fi încetat, ori poate să existe deja un număr confortabil de deputați care să fi cedat acestor ispite și să fi acceptat plata pentru trădarea actualului cabinet de miniștri.
Ce va fi, vom vedea joia viitoare. Până atunci liderii coaliției pro-europene, domnul Iurie Leancă dar și doamna Nuland au suficiente motive de teamă.

PUTIN L-A FUGĂRIT PE DUMNEZEU DIN KREMLIN

Ce consecințe are alipirea Crimeei la Rusia, anunțată de Putin, pentru Ucraina și pentru regiune?

În spațiul Comunității Statelor Independente, spațiu din care face parte și Republica Moldova accesul ușor la mediile de informare ruse vin să ofere o deschidere și la opiniile politice promovate de Moscova. Citite corect, acestea oferă  un răspuns referitor la motivația riscantelor gesturi ale Kremlinului. Vladimir Putin, în discursul referitor la anexarea Crimeei, a vorbit în mod deschis despre revizuirea consecințelor destrămării Uniunii Sovietice. Autoritățile ruse au perceput crearea Parteneriatului Estic ca o ofensivă a Uniunii Europene și a NATO către fostele state sovietice, țări considerate de către administrația Putin ca făcând parte din sfera de influență rusă. Riscanta contraofensivă pusă în aplicare de președintele rus a revizuit rezultatele a ceea filozoful A. Dughin numește „capitularea URSS“ în fața Occidentului și a pus la îndoială capacitatea OSCE de garant a documentelor semnate la Helsinki. A-l da pe Dumnezeul catolic afară din Kremlin, e un gest care vine să ne spună că dacă occidentul catolic își doresc o reglementare pașnică a conflictului ucrainean va fi pus în situația de a ține cont de doleanțele ortodoxiei rusești. Odată ce opțiunea pro-europeană a Ucrainei a eșuat datorită rezistenței provinciilor rusești, opțiunea pro-Eurasia la fel, datorită provinciilor vest-ucrainene, putem presupune că un stat ucrainean întreg, fie el și fără peninsula Crimeea, ar putea fi doar unul  federal. În acest caz o eventuală aderare a Kievului la UE și/sau NATO va putea fi relativ ușor blocată. Este modul ales pentru a ține departe de frontierele Federației Ruse, deci și ale ortodoxiei,  această așa numită „ofensivă occidentală”.

Cum se explică cererea autorităților transnistrene de alipire la Rusia? Urmează un referendum și în Transnistria?

Lansarea la Tiraspol a filialei Institutului Rus de Cercetări Strategice a oferit posibilitate directorului acestei organizații, Leonid Reșetnicov, să afirme că recunoașterea independenței  regiunii transnistrene ar fi o chestiune inevitabilă. Afirmația domniei sale, a fost făcută în cadrul unei mese rotunde la care a participat șeful administrației transnistrene, Evgheni Șevciuk , și cel al Departamentului de Externe al regiunii separatiste, Nina Ștanski. Spusele domnului Reșetnikov, despre care se spune că ar fi un apropiat al serviciilor inteligente ruse, au sunat ca o invitație la acțiune. Lor le-a urmat scrisoarea adresată de către liderul  Sovietului Suprem al regiunii separatiste, legislativul local, către Duma de Stat prin care se cerea anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă. Motivul invocat ține de numărul mare de cetățeni ruși domiciliați în regiune dar și de rezultatele unui referendum efectuat în septembrie 2006 în care 98,7% din participanți și-au exprimat opțiunea ca regiunea să facă parte componentă a Federației Ruse. Efervescența apărută în jurul regiunii secesioniste moldovenești este o consecință  a escaladării conflictului ruso-ucrainean. Oficialii tiraspoleni sunt beneficiarii direcți ai discursurilor oficialilor ruşi care susţin proiectul secesionist și ai asistenţei economice şi informaţionale din Federația Rusă. Dependentă din punct de vedere comercial de regiunea Odesa, care a rămas loială noului regim instalat la Kiev, pe de altă parte subordonată interesului rus, conducerea separatistă pare a fi împinsă în situația de a juca un rol mai activ în planurile ruse. Dar în condițiile în care o treime din locuitorii regiunii transnistrene sunt de etnie ucraineană, iar peste 100 de mii dintre ei sunt posesori ai pașapoartelor ucrainene, administrația de la Tiraspol face o echilibristică periculoasă.

Ce efecte pentru securitatea Republicii Moldova și a României au aceste evoluții?

Deputații moldoveni s-au reunit pe 21 martie într-o ședinţă cu uşile închise, unde au discutat despre securitatea statului moldovean. La ea au fost invitaţi şi reprezentanţii ministerelor care au atribuţii la menținerea ordinii și securității statului moldovean, precum şi șeful Serviciului de Informaţii şi Securitate. La finalul întâlnirii nu a fost adoptată nici o hotărâre. Președintele Parlamentului moldovean, Igor Corman, a spus presei că, deşi situaţia din regiune este tensionată, nu există motive de panică. Există însă mari spaime. Tocmai existența acestora a făcut posibilă întâlnirea de la Iași, din 19 martie, a președintelui moldovean Nicolae Timofti cu omologul său român Traian Băsescu unde s-a discutat și despre riscurile de securitate din regiune. Pe fondul cri­zei din Ucraina, Chișinăul a obținut neașteptate progrese pe agen­da asocierii la Uniunea Europeană, dar există suficiente semnale care vin să-i pună în gardă pe liderii coaliției de guvernământ din Republica Moldova – referendumul din Comrat și echilibristica transnistreană, dar și anunțatele proteste ale opoziției comuniștilor moldoveni sunt doar câteva din provocările cărora echipa condusă de premierul Leancă trebuie să le facă față. În condițiile în care România este membru al NATO și are amplasată pe teritoriul ei o bază americană, riscurile de securitate pentru statul român sunt reduse. Pentru modul de reacție la criza ucraineană din 1 martie, președintele Băsescu trebuie felicitat. Bucureștiul a reacționat în mare viteză – după ședința de urgență cu șefii structurilor de securitate ai statului român, președintele român a transmis presei un comunicat în care se arată că "România nu este afectată direct de situația din Ucraina și nu există riscuri imediate la adresa securitătii naționale a statului român". Din păcate, cercetătorul spațiului sovietic, Octavian Milewski are perfectă dreptate atunci când afirmă că, la Chișinău,< nimeni nu poate să prevadă un răs­puns dacă a fost vreodată cineva în stare să oprească Rusia atunci când aceasta a vrut să cu­ce­rească vreun teritoriu „din spațiul său vital“>.

Se va schimba poziția Ucrainei față de conflictul transnistrean în acest context?

Legăturile economice strânse pe care le are Tiraspolul cu regiunea Odesa mă fac să nu cred într-o eventuală escaladare a conflictului din regiunea transnistreană ori o eventuală blocadă economică a Transnistriei de către Kievul oficial. Dar există o strânsă legătură între modul de reglementare a conflictului transnistrean și cel din Ucraina. Într-un interviu oferit pentru portalul on-line ziare.com, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, afirmă că, un posibil scenariu de reglementare gândit de Moscova ar putea fi unul federalist, o soluție "europeană" pe care ambele părți o vor putea vinde publicului. Domnia sa spune însă că acest scenariu este unul extrem de negativ pentru Republica Moldova, existând în acest caz riscul exportului său ca viitoare metodă de reglementare a conflictului transnistrean. Sunt de acord cu această teză, însă, o altă evoluție a scenariului de reglementare pașnică a conflictului geopolitic ucrainean poate fi luată în considerare. Dacă se dorește o rezolvare pașnică a problemei crimeene și un stat ucrainean întreg, statele occidentale vor fi puse în situația de a accepta o Ucraină federală. Abia atunci vom constata că acest „cui al lui Pepelea”, ar putea fura viitorul Republicii Moldova. Politicienii moldoveni vor trebui atunci să facă față dilemei – păstrarea statului moldovean în granițele lui de astăzi, ori federalismul care va menține Chișinăul în siajul rus.  Tertium non datur!

Interviu oferit publicatiei Epoch Times.

E SECRET DE STAT - BĂLAN DOARME?

Deputații moldoveni s-au reunit pe 21 martie într-o ședinţă cu uşile închise, unde au discutat despre securitatea statului moldovean. La întâlnire au fost invitaţi şi reprezentanţii ministerelor care au atribuţii la menținerea ordinii și securității statului, precum şi cei ai Serviciului de Informaţii şi Securitate. Reuniunea a avut loc în condiţiile în care Sovietul Suprem de la Tiraspol, legislativul regiunii separatiste, a trimis o scrisoare la Moscova prin care cere Dumei de Stat să examineze posibilitatea alăturării regiunii separatiste la Federația Rusă.

Chiar dacă existau suficiente semnale potrivit cărora întrevederea deputaților ar trebui să se încheie cu semnarea unui memorandum care să asigure stabilitatea în societatea moldavă, la final nu a fost adoptată nici o hotărâre. Președintele Parlamentului moldovean, Igor Corman, a spus că deşi situaţia din regiune este tensionată, nu există motive de panică. “Autorităţile statului îşi fac datoria şi toate discuţiile şi sugestiile au fost orientate ca să fie întreprinse toate acţiunile ce se impun, astfel încât un eventual impact negativ al situaţiei din regiune asupra Moldovei să fie redus”, a declarat Corman.

La rândul său, vicepremierul pentru Integrare, Eugen Carpov, afirmă că are încredere în declarațiile oficiale ale reprezentanților Federației Ruse. „Din partea autorităţilor Federaţiei Ruse avem asigurări că niciun fel de scenarii care există în Ucraina nu urmează să fie aplicate în altă parte. Este o poziţie oficială şi noi avem încredere că ea nu va fi încălcată”, a declarat Carpov.

Nu știm dacă în urma raporturilor primite din partea reprezentanților serviciilor inteligente moldovenești, deputații moldoveni cunosc mai bine situația din zona de conflict. Nu știm dacă ar trebui să îl credem pe cuvânt pe domnul Mihai Bălan atunci când afirmă că "situația este sub control". Știm însă că unul din liderii coaliției de guvernământ, președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a transmis clare semnale că este nemulțumit de activitatea acestor instituții.  În cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune “Moldova 1″, el a spus că statul moldovean nu are instituții de securitate care funcționează pe deplin. „Instituțiile statului trebuie pur și simplu să-și facă meseria. Reieșind din experiența mea, pot spune că nu avem instituții funcționale pe deplin pe aceste dimensiuni. Cineva poate să considere că e un secret de stat ceea ce spun, dar lucrurile sunt anume așa. La mijloc e vorba și de o responsabilitate politică, dar situația asta nu e de ieri sau de acum doi, trei sau patru ani.”, declara fostul premier moldovean. Filat considera că instituțiile de securitate ar trebui să aibă reglementări de funcționare mai clare și sugera că statul moldovean ar trebui să adopte legea lustrației. „Prin metode directe sau indirecte, s-a făcut tot posibilul ca instituțiile statului să fie slabe. Dacă e să vorbim de „coloana a cincea”, atunci o să vedeți că în curând o să apară și mai multe urechi și agenți de influență care își vor schimba repede căciulile. Din punctul acesta de vedere, noi trebuie să fortificăm instituțiile respective nu doar cu capacitate umană, dar și cu resurse necesare. Trebuie să avem reglementări mai clare pentru ca în procesul politic să nu avem infiltrați agenți FSB care au scopul de a influența interesele naționale ale R. Moldova”, concluziona liderul PLDM.

Vlad Filat a sugerat așadar că autoritățile statului moldovean, nu au avut capacitățile necesare de a afla și de a se opune tendințelor Federației Ruse de influențare ori de cucerire a teritoriilor care fac parte din așa numitul „spațiu vital rus“ iar acest lucru s-a datorat lipsei unei legi a lustrației care să pună lumina atât pe finanțatorii din umbră ai politicului moldovenesc cât și pe tenebrele existente în serviciile secrete.

Într-un material recent publicat pe blogul domniei sale, (cubreacov.wordpress.com) fostul deputat Vlad Cubreacov, ex-vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru Politică Externă și Integrare Europeană, afirmă că în toamna anului 2002 serviciul rusesc pentru Balcani a fost transferat din Sofia, Bulgaria, la Chișinău. Fostul parlamentar moldovean scrie că s-a convins de inactivitatea structurilor de securitate moldovenești, “nimeni nu cunoştea faptul, nici chiar reprezentanţi ai structurilor speciale, chemaţi prin lege să asigure siguranţa statului”. La o distanță de doisprezece ani și în contextul ultimelor evoluții din Ucraina, Vlad Cubreacov susține că informația este încă „interesantă şi de actualitate”.

Domnul Filat și domnul Cubreacov au suficiente motive să pună la îndoială activitatea principalului serviciu inteligent moldovenesc. În condițiile în care Republica Moldova depune eforturi pentru a se menține pe traiectoria de apropiere de structurile economice și de securitate europene, în condițiile în care autoritățile ruse, prin intermediul nostalgicilor și euroscepticilor moldoveni, depun eforturi pentru a-i opri pe moldoveni din acest drum, autoritățile statului nu au adoptat o lege care ar stabili restricţii pentru foştii colaboratori ai serviciilor secrete ale Uniunii Sovietice ori pentru cei care au deţinut funcţii de conducere în Partidul Comunist al URSS. O asemenea reglementare este necesară. Potrivit acesteia, foştii colaboratori ai KGB ori șefi ai administrației sovietice în RSSM nu vor putea ocupa nici o funcţie în instituţiile executive sau reprezentative ale statului moldovean. Reforma care se desfășoară în cadrul SIS trebuie să includă și asemenea interdicții.

Pentru că în Republica Moldova, nu există o lege a lustrației, președintele Nicolae Timofti a trebuit să afle de la omologul său român dacă Guvernul de la Moscova a discutat ori nu despre o eventuală anexare a regiunii separatiste transnistrene.

Miercuri, 26 martie,  Serviciul Român de Informaţii aniversează 24 de ani de existenţă. Cu această ocazie, principalul serviciu inteligent al statului român va prezenta un bilanţ de activitate pentru anul 2013. În jurul orelor prânzului, bilanţul SRI se va încheia cu declaraţii de presă. La acest eveniment a fost anunţată şi prezenţa preşedintelui Traian Băsescu.

Parlamentul României a adoptat o lege care limitează accesul la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu în anul 2006.