UN RECENSĂMÂNT POLITIC NECESAR

În Republica Moldova, începând de luni, 12 mai, se desfăşoară recensământul populaţiei şi locuinţelor. Dincolo de numărarea locuitorilor dintre Prut și Nistru, recenzenții vor trece la catastif locuințele și animalele de pe lângă casă. E o cerință a Uniunii Europene. Motivația ține de contabilitate  - în dependență de rezultatele acestei numărători, donatorii externi își vor putea structura mai bine asistența financiară pe care o vor acorda statului moldovean. Așadar un interes contabil firesc.

Un alt tip de interes este manifestat de autoritățile de la București. În 2009, președintele Traian Băsescu anunța că există în jur de un milion de cereri de redobândire a cetăţeniei române venite din partea moldovenilor şi cerea Parlamentului de la București să simplifice procedurile de redobândire a cetățeniei române. În aprilie 2012, un studiu lansat de Fundaţia Soros București afirma că, din 1991 până în 15 august 2011, aproape un sfert de milion de moldoveni și-au redobândit cetatenia română.  Liderul Partidului Mișcarea Populară din România, Eugen Tomac, a admis că în Republica Moldova există cel puțin 400 de mii de cetățeni români. 

Datele înregistrate pe parcursul ultimului scrutin parlamentar din România arată că la punctele de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova s-au prezentat la vot doar 13 500 de cetățeni români cu drept de vot. O prezență în creștere, dar scăzută. Dacă eurobirocrații vor să afle dacă moldovenii sunt bogați ori săraci, ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurcă, a declarat la postul de televiziune Publika TV că, Bucureștiul este interesat să se ştie “câţi cetăţeni moldoveni care se declară români există în Republica Moldova şi câţi dintre ei vorbesc limba română".  E și asta o contabilitate, una politică!

Așadar interesul autorităților române pentru recensământul din 2014 este unul politic. La Publika TV, ambasadorul Lazurcă a spus că, recensământul din 2004 nu a fost recunoscut de o serie de parteneri importanţi ai Republicii Moldova datorită faptului că au fost observate deficienţe în organizare. La recensământul din 2004 doar 2, 16 % din locuitorii dintre Prut și Nistru s-au declarat a fi etnici români. Nemulțumirea autorităților române este cu atât mai mare cu cât numărul mic de participanți la procesele politice care se desfășoară în diaspora românească din Republica Moldova nu justifică numărul mare de cetățeni moldoveni care și-au redobândit cetățenia română.  

Interesul calsei politice românești pentru implicarea cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova în procesele electorale românești a crescut după ce votul românilor basarabeni a contat în alegerea lui Traian Băsescu ca președinte al statului român. Amintim că, votul basarabenilor a fost atunci cel decisiv. Lansarea pe 8 mai,  în Scuarul Europei din Chișinău, a candidaților Partidului Mișcarea Populară la alegerile europarlamentare este un semn de respect pe care echipa condusă de domnul Tomac îl acordă electoratului basarabean dar și al importanței participării electoratului românesc din Republica Moldova la vot.  

Participarea masivă a moldovenilor care și-au redobândit cetățenia română la procesul electoral românesc ar fi un semnul prin care Republica Moldova s-ar ancora definitiv în spațiul euroatlantic. Afișarea spiritului civic românesc i-ar asigura pe politicienii din Coaliția Pro-Europeană de victoria în parlamentarele din acest an. Singura instituție românească care a conștientizat necesitatea dezvoltării acestor procese de democrație participativă este Palatul Cotroceni. La rândul său, în timpul guvernării Filat, Chișinăul a înțeles să nu pună piedici acestor firești procese. Întâlnirea recentă a liderului PLDM cu reprezentanții Partidului Mișcarea Populară este semnul continuării înțelegerilor de la Cotroceni dintre Filat și Băsescu.