LEANCĂ A ÎNȚELES IMPORTANȚA LEADERSHIPULUI POLONEZ ÎN REGIUNE

Polonia a acordat un împrumut de 100 de milioane de euro Republicii Moldova. Anunțată de site-ul ministerului polonez de finanțe, știrea ne spune că banii vor fi direcționați în primul rând pentru stimularea dezvoltării agriculturii și industriei alimentare, preponderent către sectorul zootehnic și industriei legumicole.  Acordul de finanțare a fost semnat în data de 14 mai de către premierul Iurie Leancă care a participat la ședința BERD care a avut loc în Varșovia.  Potrivit Serviciului de presă al Guvernului, creditul urmează să fie rambursat într-o perioadă de 25 de ani, cu o dobândă de 0,15 la sută. Acordul a fost convenit încă la sfârşitul lunii martie curent, când la Chişinău s-a aflat premierul polonez, Donald Tusk.
 
Departamentul de Comunicare Publică al Președinției României anunță la 15 mai că președintele statului roman, Traian Băsescu, l-a primit la Palatul Cotroceni, pe domnul Vlad Filat, fost prim-ministru al Republicii Moldova şi preşedinte al Partidului Liberal-Democrat din Moldova. În cadrul întâlnirii, care a durat în jur de două ore, au fost analizate situaţia de securitate din regiune şi problemele de la frontiera Republicii Moldova.
 
Două știri separate dar care, puse alături ne arată rezultatul tandemului politic pe care îl face echipa Filat – Leancă dar și o exemplificare a priorităților de politică externă ale României și Poloniei în problemele Republicii Moldova.
 
În decembrie 2010, într-un interviu pentru mass-media poloneză, Radosław Sikorski afirma că, "în prezent nu există o altă țară în Europa, care face mai mult decât Polonia pentru libertatea de exprimare și promovarea democraţiei în Belarus, pentru apropierea Ucrainei de Europa, sau pentru a pune pe picioare Republica Moldova". Șeful diplomației polone a fost însă de acord că  "soarta vecinilor noştri este în primul rând în mâinile lor”.
 
Directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirma într-un interviu recent că, Polonia joacă într-o altă ligă decât România.  “Polonia joacă în altă ligă decât România, este în liga mare, fiind acreditată cu foarte multă încredere.Ei sunt în Weimar, în Visegrad, alături de americani şi de nemţi, la mesele mari de decizie. Ei au avut de la început o altă poziţie şi o altă poziţionare decât România”, a spus Dungaciu.
 
Cum a devenit Polonia lidera regiunii și ce nu a făcut pentru asta statul român? Diferența de viziune dintre români și polonezi a fost explicată de politiologul Octavian Milewski care a spus că “România a pierdut două „trenuri” în politica externă pe Europa Centrală şi de Est. Primul la mijlocul anilor 2000, cel de al doilea în 2010. Atunci când integrarea euro-atlantică a statului român a devenit deja un fapt împlinit, România nu a înţeles rolul Europei de Est în dinamica regiunii, punând accent pe proiectul regiunii extinse a Mării Negre, în cadrul cărora s-a închipuit lideră. Odată cu apariţia Parteneriatului Estic, România s-a încăpăţânat din nou să insiste pe aceeaşi politică a regionalizării în Marea Neagră, care rămânea, în ciuda eforturilor, o literă semi-moartă. Polonia a încercat de la bun început să atragă România în proiectul PaE, însă nu s-a bucurat de prea multa înţelegere. Aş spune chiar că comportamentul Bucureştiului a fost unul de gelozie faţă de Parteneriatul Estic, cel puţin la început, un proiect care devenea tot mai bine perceput în unele capitale est-europene.”
Domnul Dungaciu consideră însă că diferenţa dintre România şi Polonia este dată de Ucraina, „Polonia se uită la Republica Moldova prin prisma Ucrainei, în timp ce România se uită la Ucraina prin prisma Republicii Moldova.” La rândul său, domnul Milewski spune că „România a dezvoltat o obsesie pentru Moldova, în timp ce Moldova nu a răspuns neapărat cu aceeaşi intensitate a sentimentelor pentru România”.
 
Între București și Varșovia există o tăcută competiție a instrumentelor politice de democratizare a Estului. O concurență care poate fi văzută. Experții români afirmă că întrunirea de anul trecut de la Vilnius, “a fost de fapt, un parastas și un eşec fundamental”, ceilalți afirmă că “eșecul, nu se datorează Varșoviei, ci caracterului antioccidental, dictatorial și imperial al liderilor de la Moscova”. Cele două puncte diferite de vedere au un singur numitor comun, ambele părți consideră că testul de maturitate la „capitolul rusesc“a fost picat de capitalele europene iar rezultatul acestei ecuații trebuie să fie unul pozitiv pentru Republica Moldova. După eșecul Ucrainei de a semna Acordul de Asociere la UE, observăm că politica poloneză destinată  spațiului Estic se îndreaptă către Republica Moldova. 
 
Iată de ce vestea că Polonia investește în agricultura moldovenească nu m-a luat prin surprindere. Surprinzătoare este însă cea de a doua vizită a domnului Filat la Cotroceni, vizită care s-a axat pe discuția problemelor de securitate cu care se confruntă statul moldovean. Este un semn vădit că Vlad Filat este preocupat de securitatea regională și se pare că are cea mai bună rețea de contacte în acest sens. Este sigur că în cadrul acestei întâlniri s-au discutat aspecte care țin de combaterea unor posibile dezvoltări a unei crize de securitate în Republica Moldova. Desigur că s-a discutat și despre viitorul  proiectul strategic de ţară al României, care ține de trasarea pe viitor a frontierei euroatlantice - Prut sau pe Nistru. 
 
Domnul Leancă, a văzut leadershipul polonez în regiune și a sesizat disponibilitatea Varșoviei de a investi în Moldova. Pe de altă parte, domnul Filat știe că interesele de securitate se discută în familie și se asigură ca la viitoarele soluţii de securitate dedicate Moldovei trebuie să participe și România. Desigur că Polonia, liderul absolut al regiunii, are o importanță aparte pentru drumul european al Republicii Moldova. Polonia nu are nevoie de sancțiunea României pentru a ajuta Chișinăul în drumul lui spre UE. Dar, din perspectiva polticilor de securitate, importanța statului polon se reduce ușor și crește cea a Bucureștiului. România este totuși mai aproape de Republica Moldova. Poate de aceea, pe malul Dâmboviței se dorește ca în cluburile europene, Moldova să fie văzută și prin prisma Cotroceniului. Ca țara de frontieră a UE și bastion NATO în regiune, România are tot dreptul de a preîntâmpina riscurile de securitate între Prut și Nistru. Cu acceptul oficialităților moldovene, desigur.