ROMÂNIA ȘTIE CĂ NATO SE VA EXTINDE. MOLDOVA ÎN VIZOR

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a aflat la sfârșitul săptămânii trecute la București. În conferința de presă comună, desfășurată, vineri 16 mai, la Palatul Cotroceni  domnia sa a declarat că NATO va face orice e nevoie pentru apărarea aliatilor săi. Rasmussen a recunoscut că a discutat cu preşedintele Băsescu despre "criza serioasă care se desfăşoară la graniţele României".

"Aş vrea să fiu foarte clar. România nu este singură. Sunteţi parte a NATO şi orice aliat se bucură de protecţia completă a NATO. De aceea am consolidat prezenţa noastră, pe mare, în aer şi pe teren, din Marea Neagră până în Marea Baltică, inclusiv aici, în România şi vom face tot ce este necesar, oricât este nevoie", a spus Rasmussen.

Aflat la Iași, duminică 18 mai, președintele român a vorbit din nou despre  importanța pe care o are România în susținerea Republicii Moldova în demersul pentru aderarea la Uniunea Europeană.
"Așa cum am definit întotdeauna, Republica Moldova este al doilea stat românesc, iar obligațiile noastre politice sunt enorme față de această țară, pentru că nu ne-ar ierta nimeni dacă nu am valorifica conjunctura favorabilă semnării acordurilor", a declarat Traian Basescu, la o dezbatere despre prioritățile statului român. Domnia sa a adăugat că Moldova este o țară care, din cauza focarelor pe care le are pe teritoriul ei, poate deveni foarte ușor instabilă. 

Îngrijorările pentru eventuala destabilizare a situației din Republica Moldova s-au aflat și printre preocupărările secretarului adjunct al NATO, Alexander Vershbow, care, în perioada 12-14 mai, s-a aflat într-o vizită la Chișinău.  Într-un interviu, înaltul oficial a declarat că, organizația pe care o reprezintă este “foarte îngrijorată” de presiunea crescândă la care este expusă Moldova și că „înţelege mai bine intenţia autorităţilor de la Chişinău de a-şi extinde şi întări parteneriatul cu NATO”.

În contextul în care tensiunile dintre forțele de securitate ucrainene și separatiștii proruși se intensifică, oficialii de la ONU consideră deja că, statul ucrainean se-îndreaptă către un punct fără de întoarcere. În mod sigur prezența în regiune a înalților oficiali NATO este semnul discuțiilor care au loc pentru un viitor scenariu de reglementare a post-conflict în Ucraina.   

 Într-o analiză extrem de documentată, doctorul în științe politice, Valentin Naumescu, afirmă că Ucraina se prăbușește și va începe o mare reașezare în Estul Europei. Iată de ce acum, îngrijorările domnului Băsescu nu mai surprind.

 

„Parteneriatul Estic a fost un eşec, în principal al politicii externe moi a cabinetului Merkel II în raport cu Moscova, al imposibilităţii de a vorbi explicit de posibilitatea unor noi extinderi, precum şi al ezitărilor post-criză ale democraţiilor vest-europene, întoarse brusc cu faţa spre sine însele. Ce fel de Uniune Europeană se va naşte pe 25 mai? Una mai puternică, sau una mai slabă şi mai divizată?

      Turneul înalţilor demnitari americani în Europa anunţă începutul unei perioade critice la periferia NATO şi a Uniunii Europene. Washingtonul, Bruxellesul, Londra, Berlinul şi Parisul au vorbit limbi politico-diplomatice diferite în ultimii ani şi asta a încurajat Moscova să iasă treptat din umilinţa înfrângerii în faţa Vestului şi din deruta care a urmat colapsului Uniunii Sovietice, exprimând noi pretenţii de influenţă în regiune;

NATO se va extinde spre Est în următorii 3-5 ani (Uniunea Europeană nu)”,  concluzionează domnul Naumescu.

Este clar că vizita adjunctului secretarului general NATO în Republica Moldova a avut loc în contextul viitoarei extinderi. Domnul Vershbow a declarat în timpul vizitei domniei sale că, a venit în Republica Moldova “pentru a înţelege în ce domenii ar fi interesat Guvernul de la Chişinău să fortifice cooperarea cu Blocul Nord-Atlantic”.  

La Cotroceni, președintele Băsescu a abordat în discuțiile avute cu secretarul general al NATO și aspectele de securitate referitoare la Republica Moldova. Un comunicat de presă, ne spune că același subiect a fost abordat și cu ex-premierul moldovean Vlad Filat, care, cu o zi înainte de venirea lui Rasmunssen în România. a fost primit pentru a doua oară la Președinția României. Prima vizită a avut loc pe 15 aprilie, și a durat mai bine de două ore. Mult. Concluzia principală a primei întâlnirii Filat - Băsescu a fost aceea că România şi Republica Moldova trebuie să coopereze prioritar în problematicile de securitate regională. La o lună distanță suntem siguri că acest lucru se face. 

La întoarcere sa de la București, liderul liberal democrat a făcut un apel la responsabilitate și respect pentru țară . Îndemnul la unitate făcut de către Vlad Filat are în subtext pericolele de securitate la adresa Chișinăului, pericole despre care domnul Filat a discutat la Cotroceni. Apelul făcut partidelor politice  apare ca urmare pericolelor de securitate la adresa statului moldovean și nu altfel.  Dorința celui mai mare partid aflat la guvernare între Prut și Nistru, ca “partidele politice să declare public că se angajează să respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”, se dorește a fi pentru Moldova ceea ce a fost pentru România Declarația de la Snagov. Fără asumarea de către formațiunile politice moldave a unei atare declarații, riscul aparției unor derapaje de la drumul european al Moldovei este în creștere, iar domnul Băsescu, care, la București, gestionează și problematica de securitate, inclusiv sectorul de intelligence, a știut despre asta și a dat de știre.