PE 25 MAI, ROMÂNII DIN REPUBLICA MOLDOVA IES LA VOT

Din 12 mai, în Republica Moldova, se desfăşoară recensământul populaţiei şi locuinţelor. Dincolo de numărarea locuitorilor dintre Prut și Nistru, recenzenții vor trece la catastif și locuințele. E o cerință a Uniunii Europene. Motivația ține de contabilitate  - în dependență de rezultatele acestei numărători, donatorii externi își vor putea structura mai bine asistența financiară pe care o vor acorda statului moldovean. Așadar un interes contabil firesc.

Dacă eurobirocrații vor să afle dacă moldovenii sunt bogați ori săraci, recent ambasadorul României la Chișinău, a declarat la un post de televiziune că, Bucureștiul este interesat să se ştie “câţi cetăţeni moldoveni care se declară români există în Republica Moldova şi câţi dintre ei vorbesc limba română".  

În 2009, președintele Băsescu anunța că există aproape un milion de cereri de redobândire a cetăţeniei române venite din partea moldovenilor. În 2012, un studiu afirma că, din 1991 până în 15 august 2011, aproape un sfert de milion de moldoveni și-au redobândit cetatenia română.  

Datele înregistrate pe parcursul ultimului scrutin parlamentar din România arată că la punctele de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova s-au prezentat la vot doar 13 500 de cetățeni români cu drept de vot. O prezență în creștere, dar scăzută. Interesul autorităților române pentru recensământul din 2014 este așadar unul politic. Ambasadorul României la Chișinăui  a spus că, recensământul din 2004 nu a fost recunoscut de o serie de parteneri importanţi ai Republicii Moldova datorită faptului că au fost observate deficienţe în organizare. La recensământul din 2004 doar 2% din locuitorii dintre Prut și Nistru s-au declarat a fi etnici români. Nemulțumirea autorităților române este cu atât mai mare cu cât numărul mic de participanți la procesele politice care se desfășoară în diaspora românească din Republica Moldova nu justifică numărul mare de cetățeni moldoveni care și-au redobândit cetățenia română.  

Participarea masivă a moldovenilor care și-au redobândit cetățenia română la procesul electoral românesc ar fi un semnul prin care Republica Moldova s-ar ancora definitiv în spațiul euroatlantic. Afișarea spiritului civic românesc i-ar asigura pe politicienii din Coaliția Pro-Europeană de victoria în parlamentarele din acest an.  

Pentru alegerile în Parlamentul European din 25 mai, președintele PMP, domnul Tomac, a solicitat Guvernului României să suplimenteze numărul de secții de votare din Republica Moldova. “Sunt câteva sute de mii de cetăţeni români în Republica Moldova şi este un bun prilej pentru a se informa în legătură cu alegerile europene şi de a populariza UE”, a spus președintele PMP, Eugen Tomac. Autoritățile române nu au dat curs cerinței, pentru alegerile din 25 mai fiind deschise doar opt secții de votare. Cifra mică de participanți moldoveni la procesele politice românești ar putea justifica această decizie. Este jenant să contabilizezi an de an, uriașul absenteism de la vot al basarabenilor. Ar fi timpul ca basarabenii, să își demonstreze, nu doar prin vorbe, apartenența la neamul românesc. 

O prezență redusă la vot ar confirma datele recensământului din 2004 care afirma că din totalul populației care trăiește în Republica Moldova doar 2% sunt români. Iată de ce, duminică, 25 mai, ziua în care se desfășoară alegerile pentru Parlamentul European, moldovenii care au și cetățenia română nu ar trebui să stea în casă.