ACORDUL DE LA GHIDIGHICI

Intelectualii moldoveni s-au întrebat deseori dacă cei care în Republica Moldova administrează puterea contribuie la bunăstarea locuitorilor ori îşi slujesc doar propriului interes. Observatorii fenomenului politic moldovenesc au adus acuzaţii partidelor şi deseori s-au întrebat dacă politicienii  moldoveni, mai vechi ori mai noi, au meritat să conducă acest stat. Cu toţii au remarcat însă că Moldova nu a avut vreun proiect de ţară care să merite a fi susţinut de întreaga populaţie.

Cu câteva zile în urmă liberal democraţii moldoveni au lansat Planul 2020 pentru Republica Moldova. Un document care, axat pe patru piloni mari, îşi doreşte să modernizeze întreaga societate moldavă. Este vorba de implementarea reformelor în sectorul educaţional, crearea unor noi locuri de muncă, edificarea unui stat de drept fără corupţie şi, în anul 2020, integrarea în Uniunea Europeană. Potrivit acestui document, transformările aplicate ar face posibil ca, în anul 2017, Moldova să obţină statutul de ţară candidat, iar mai târziu, Chişinăul să se afle în rândul capitalelor europene. Obiectivele propuse sunt paşi concreţi pentru transformarea necesară apropierii statului moldovean de standardele europene. Menţinut prin intermediul conflictului de pe Nistru, în sfera de influenţă rusă,  statul moldovean a fost lipsit de schimbările care în tot acest timp au avut loc în spaţiul românesc. Prezenţa unui mental de tip sovietic, lipsa unor noi locuri de muncă şi corupţia generalizată a făcut ca Moldova să fie captiva intereselor ruse în regiune.

Suficiente din punct de vedere economic, democraţiile de tip european şi-au asigurat cetăţenii cu acces la o infinitate de locuri de muncă. Între Prut și Nistru, crearea unor locuri de muncă bine remunerate ar fi o armă eficientă împotriva sărăciei şi o sursă de luptă împotriva migraţiei. Consolidarea statului de drept, ar face posibilă reducerea indicatorilor corupţiei şi creşterea nivelului de responsabilitate al cetăţenilor. 

Negru pe alb, liberal democraţii moldoveni au declarat că Moldova nu are o alternativă la viitorul european. Potrivit lor, din punct de vedere istoric, cultural şi geografic, statul moldovean este unul european. Lucru firesc odată ce moldovenii fac parte din marea familie românească. A rămâne în afara Europei ar însemna ca moldovenii să rămână departe de rudele lor cele mai apropiate. Iată de ce, în ultimul timp, efortul politicienilor de la Chişinău de a apropia Moldova de spaţiul european este apreciat de către populaţie. 

Planul lansat de liberal democraţi este proiectul de ţară al statului moldovean. El conţine principalele direcţii de dezvoltare ale societăţii moldoveneşti şi poate sta la baza unui viitor Acord de  Colaborare pentru Dezvoltarea Europeană a Moldovei, un acord care odată semnat de către toate formaţiunile politice ale Coaliţiei Pro-Europene dar şi de către opoziţia comunistă şi formaţiunile extra-parlamentare, ar devenii acea idee naţională căutată de moldoveni de peste două decenii. 

Dacă românii au avut Declarația de la Snagov care a stabilit cursul Bucureştiul spre Europa, basarabenii pot avea Acordul de la Ghidighici, un pact care ar stabili normele de comportament în timpul viitoarei campanii electorale şi ar sublinia că Moldova merge acasă. Adică în Europa. 

1.Declarația de la Snagov este un document semnat la 21 iunie 1995 de către liderii partidelor parlamentare din România care atesta acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.

2.Ghidighici este o localitate din Republica Moldova amplasată la distanța de 7 km de Chișinău cunoscută și pentru lacul artificial cu același nume.