BRÂNZA GĂGĂUZĂ ȘI BANUL EUROPEAN

Șeful autonomiei găgăuze a organizat ieri un miting. La această demonstrație de susținere a integrării Republicii Moldova în Uniunea Vamală s-au adunat doar 150 de persoane. I-am numărat -  nu erau mai mulți. Se spune că trebuiau să fie. Ordinul domnului Furmuzal era ca în capitala autonomiei din sudul Republicii Moldova să fie prezenți cel puțin câte 20 de reprezentanți ai tuturor localităților din regiune. Pentru asta erau alocate  resurse financiare.  Adică cel puțin 4000 de oameni. În piața din Comrat au fost mult mai puțini – dacă nu eram acolo, puteam crede că au fost mai mulți. Am văzut cu ochii mei că, nu toți găgăuzii vor să se despartă de Moldova. 

La demonstrația din  Sud, am avut posibilitate să discut cu persoane din sectorul de afaceri, din mediul neguvernamental și cu jurnaliști. Am schimbat câteva cuvinte cu domnul Burgudji. Unii au spus că îngrijorările Chișinăului referitoare la o posibilă despărțire a Comratului de Moldova sunt exagerate și că ceea ce se vede este doar începutul unei campanii electorale pentru alegerea șefului autonomiei. Alții au afirmat că tendințele separatiste ale domnului Furmuzal sunt reale și că domnia sa este gata să declare independența regiunii. În sprijinul acestei afirmații a venit știrea potrivit căreia șeful autonomiei a achitat deja suma necesară pentru a cumpăra uniformele destinate celor care vor face parte din Garda Populară a Gagauz-Yeri – 10 mii de bucăți.

Cei din organizațiile neguvernamentale au relatat că aceste detașamente au sarcina de a apăra ordinea publică. Un pretext fals. Datele serviciului de securitate al Ucrainei afirmă că un număr semnificativ de găgăuzi luptă deja de partea separatiștilor din Donbas și Lugansk. Această informație vine în sprijinul supoziției că, Acordul încheiat la începutul anilor 90 între republicile separatiste – așa numitul CSI – 2,  funcționează. Este vorba de un acord de asistență mutuală din punct de vedere economic, politic și militar semnat între regiunile Osetia de sud, Abhazia, Transnistria și Gagauzia. Experții Serviciului de Informații și cei ai MAI au confirmat că mulți luptători găgăuzi au fost în serviciul acestor regiuni separatiste.

Tendințele separatiste ale Comratului sunt vechi și cunoscute. Prin indiferența sa, factorii politici de la Chișinău a făcut posibilă acutizarea acestor fenomene. Experții în economie afirmă că în regiunea din sudul Republicii Moldova, anual în economia tenebră, circulă  280 de miloane de euro. O sumă suficientă pentru ca liderii locali să încerce a își menține prin orice metode puterea iar pentru oponenți să încerce a o cuceri. Iată de ce neprietenii integrării europene a Republicii Moldova au găsit loc propice pentru a sădi semințele dezbinării. Chiar dacă situația din regiune nu a depășit limita legii , discursurile separatiste din regiune au șansa de a depășii nivelul retoric și a se transforma în acțiuni. Odată cu venirea verii, aceste acțiuni cresc în intensitate. Jurnaliștii din regiune au făcut trimitere la anul 2008, atunci când statul georgian a fost atacat. Atacul forțelor militare ruse a avut loc în luna august atunci când factori decizionali se aflau în concediu și nu țineau mâna pe pulsul evenimentelor.  Iată de ce atenționările făcute de domnul Saakașvili merită a fi luate în seamă. Autoritățile moldovene ar trebui să creeze o celulă de administrare a posibilelor situații excepționale. Dincolo din reprezentanții formațiunilor politice din Coaliția Pro-Europeană este firesc ca din viitorul organism să facă parte reprezentanți ai Procuraturii Generale, MAI și SIS. Aceste instituții au posibilitatea ca împreună să demonstreze că pot opri toate acțiunile îndreptate împotriva siguranței naționale a statului moldav. Ar fi semn că aceste instituții se plasează în afara oricărei forme de competiție politică și se află doar la straja țării.  
 

Creșterea ratei de finanțare a proiectelor din regiunea găgăuză ar putea spori popularitatea Uniunii Europene în Sudul Moldovei. Până la urmă și găgăuzii cred în vechea zicală românească – frate, frate dar brânza-i pe bani.