CURTEA CONSTITUȚIONALĂ ȘI SEPARATISMUL GĂGĂUZ

Zilele trecute coaliția de guvernare din Republica Moldova a împlinit un an. Un an fără turbulențe. Un an în care s-a reușit asigurarea semnării Acordului de Asociere la UE, un an în care există semnele unei relative creşteri economice. Un an în care, în ciuda disensiunilor trecute, alianța politică de la Chișinău a supraviețuit.

Provocările guvernului

Guvernul Leancă nu a fost scutit de provocări la adresa funcționării sale. O spun cele trei moțiuni de cenzură inițiate la adresa sa de către Partidul Comuniștilor. Alte amenințări la adresa stabilității guvernului au fost mult mai subtile. Desele demostrații ale comuniștilor moldoveni doreau să pună la îndoială capacitatea Ministerului de Interne, atât de a apăra dreptul cetățenilor la protest cât și cel de apărare a ordinii publice, dar într-un final, ministrul Recean a trecut acest test cu brio. Declarațiile unioniste ale președintelui Băsescu au tulburat și ele liniștea din alianța de guvernare, vizita premierului moldovean la București a clarificat însă situația. Cea mai gravă amenințare la adresa guvernării Leancă a venit din interior - și anume de la Comrat.

Amenințarea găgăuză

La începutul verii trecute, în regiunea autonomă Găgăuz Yeri, au început discuțiile în vederea desfăşurării unui referendum cu privire la ieşirea autonomiei din componenţa Moldovei. Discuțiile  s-au acutizat după ce autoritățile separatiste de la Tiraspol și-au anunțat intenția de a sărbătorii 23 de ani de la formarea Republicii Moldovenești Nistrene. După ce poliţia a încercat să afle mai multe despre deputatul de Comrat, Ivan Burgudji, un comunicat de presă al Adunării Populare a Găgăuz Yeri, acuza Ministerul de Interne de la Chișinău că, exercită presiuni asupra deputaţilor locali. Prin 2008, domnul Burgudji declara că puterea de la Chișinău ar desfășura un genocid la adresa poporului găgăuz. Din 2002, alături de alți lideri din Comrat, Burgudji a cerut în mod constant un nivel mai mare de reprezentare al găgăuzilor în structurile politice naționale ale Republicii Moldova. 

Cine bagă bețe-n roate?

Referendumul din autonomia găgăuză a stabilit că populația locală dorește integrarea în Uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus și este de acord ca organul legislativ local să poată decide asupra independenței regiunii. Într-un interviu acordat pe data de 30 ianuarie postului de radio Europa Libera, liderul autonomiei găgăuze, Mihai Furmuzal, anunța că   referendumul ar fi legat de orientarea politicii externe a Republicii Moldova și de declarațiile cu caracter unionist ale președintelui Băsescu.

Experții din cadrul MAI afirmă însă că inițiativele secesioniste ale regiunii găgăuze și crearea unei „Republicii Găgăuze” separate de Republica Moldova, nu au fost o opţiune a populaţiei găgăuze, ci este un proiect mai vechi, coordonat direct de către agenții de influență ruși infiltrați în regiune pentru a bara cursul Moldovei spre Europa. E clar așadar cine pune bețele în roate.

Un dialog  dificil

În timpul dialogului care are loc între deputații de la Chișinău cu cei de la Comrat, s-a spus că regiunea își dorește să aibă locuri eligibile în Parlamentul de la Chișinău. Dacă nu vor obține cinci locuri în Parlamentul de la Chișinău, reprezentanții găgăuzilor au anuțat că vor boicota alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Prezent la aceste discuții deputatul Partidului Democrat, Sergiu Sârbu a declarat că doleanțele Comratului ar putea fi acceptate doar în cadrul introducerii sistemului electoral mixt și că discuțiile continuă.

Încăpățănarea cu care reprezentanții găgăuzi negociază cu autoritățile de la Chișinău se bazează pe faptul că deputații din Adunarea Populară beneficiază de imunitate limitată. Potrivit art. 49 din Regulamentul de funcționare a Autonomiei Găgăuze, pe teritoriul acestei regiuni deputații Adunării de la Comrat nu pot fi reținuți sau arestați. Ceea ce înseamnă că discursul separatistal domniilor lor, chiar dacă contravine integrității teritoriale a Republicii Moldova nu poate fi sancționat de către organele statului.

Recent, deputații liberal-reformatorii au înregistrat în Parlament un proiect de lege care presupune înăsprirea pedepselor pentru încercările de dezbinare a statului moldovean. Autorii documentului propun introducerea pedepsei cu închisoarea de până la 20 de ani pentru separatism. Bună inițiativă, nu zic. Stau pe gânduri și întreb cum oare aplici legea aceasta dacă deputații din Comrat au imunitate? De aia, judecătorii de la Curtea Constituțională ar trebui să se autosesize și să interpreteze statutul juridic al deputatului Adunării Populare: sunt aleșii poporului găgăuz deasupra legilor moldovenești ori nu?

Procuratura Generală a anunțat intentarea unui dosar penal pentru organizarea referendumului în UTA Găgăuzia, considerat unul ilegal, iar Judecătoria Comrat a invalidat decizia Adunării Populare decizând că legislativul local nu are astfel de competențe. Cu toate acestea, deputaţii Adunării Populare, în frunte cu bașcanul, sfidând autoritățile centrale de la Chișinău, au perseverat în intenția lor şi au hotărât organizarea referendumului în UTA Găgăuzia. - See more at: http://vox.publika.md/politica/geopolitica-lui-formuzal-bascan-al-intregului-bugeac-513815.html#sthash.mqFegLFn.dpuf

Procuratura Generală a anunțat intentarea unui dosar penal pentru organizarea referendumului în UTA Găgăuzia, considerat unul ilegal, iar Judecătoria Comrat a invalidat decizia Adunării Populare decizând că legislativul local nu are astfel de competențe. Cu toate acestea, deputaţii Adunării Populare, în frunte cu bașcanul, sfidând autoritățile centrale de la Chișinău, au perseverat în intenția lor şi au hotărât organizarea referendumului în UTA Găgăuzia. - See more at: http://vox.publika.md/politica/geopolitica-lui-formuzal-bascan-al-intregului-bugeac-513815.html#sthash.mqFegLFn.dpuf

Procuratura Generală a anunțat intentarea unui dosar penal pentru organizarea referendumului în UTA Găgăuzia, considerat unul ilegal, iar Judecătoria Comrat a invalidat decizia Adunării Populare decizând că legislativul local nu are astfel de competențe. Cu toate acestea, deputaţii Adunării Populare, în frunte cu bașcanul, sfidând autoritățile centrale de la Chișinău, au perseverat în intenția lor şi au hotărât organizarea referendumului în UTA Găgăuzia. - See more at: http://vox.publika.md/politica/geopolitica-lui-formuzal-bascan-al-intregului-bugeac-513815.html#sthash.mqFegLFn.dpu: sunt aleșii poporului găgăuz deasupra legilor Republicii Moldova ori nu?