ÎNCEPUTUL UNUI CUTREMUR GEOPOLITIC ÎN SUD ESTUL EUROPEI

Agenţiile de presă anunţă că, în ultimele două luni, confruntările armate între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi pro ruşi s-au soldat cu cel puţin 270 de morţi. Puţini, în comparaţie cu războaiele care au loc în alte colţuri ale lumii; mulţi, dacă subliniem că luptele au loc pe continentul european, care e socotit a fi leagănul civilizaţiei umane.

Cei mai îngrijoraţi de posibila escaladare a conflictului armat sunt americanii. Expertul în geopolitică, George Friedman, notează că vizitele făcute de înalţi responsabili americani în Estul Europei au la bază temerile faţă de transformarea conflictului local într-unul mai mare. De asta, Statele Unite dezvoltă o strategie de apărare centrată pe România şi Polonia.

De fapt, toate părţile sunt tensionate – europenii se tem că vor pierde  livrările de gaz iar ruşii sunt supăraţi că Ucraina a devenit  pro-occidentală. 

Vizita secretarului american pentru Apărare, în România este încă un semn care vorbeşte despre importanţa pe care o acordă strategii americani statului român şi indirect Republicii Moldova. Strategia celor de peste Ocean e simplă, ei îşi doresc să creeze un bastion în faţa extinderii intereselor fundamentale ale ruşilor. Asta înseamnă a garanta apărarea Poloniei şi construirea unei capabilităţi militare ofensive în România. Aşa că, domnul Putin se va gândi de două ori atunci când va cântări riscurile pe termen lung în cazul continuării conflictului din estul Ucrainei şi avantajele pe care le are în urma anexării Crimeei.
E clar că ruşii nu stau cu mâinile în sân. Răspunsul lor este niţel mai sofisticat. Prin agenţii de influenţă prezenţi în teren, la două săptămâni înainte de semnarea Acordului de Asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, ei încearcă să destabilizeze Republica Moldova. Cultivate prin intermediul instituţiilor de presă ruse, fobiile minorităţilor naţionale din Republica Moldova faţă de europeni pot dinamita apropierea Chişinăului de Bruxelles. 

Aflat în Moldova, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a vorbit încă o dată despre susţinerea Uniunii Europene pentru guvernul de la Chişinău. Domnia sa a spus că reformele începute sunt deosebit de importante şi că nu există niciun motiv pentru ca ele să fie amânate. Oficialul european a spus că,''Moldova este o ţară europeană, este un lider al Parteneriatului Estic. Oportunităţile vor deveni mai vizibile. Reformele sunt mai importante decât partidele politice. În aceste eforturi Moldova nu este singură, un sprijin va fi oferit. Cred în viitorul european al Republicii Moldova. Această opţiune nu este un proiect al unei persoane sau al unui partid, trebuie sa fie un proiect al întregii naţiuni''.

Referinţa făcută la formaţiunile politice moldoveneşti are ca ţintă partidele care militează pentru rămânerea statului moldovean în sfera de influenţă rusă. Mai agresivi, liderii găgăuzi, Furmuzal şi Constantinov au ameninţat că în cazul în care autorităţile de la Chişinău vor semna Acordul de Asociere vor declara independenţa regiunii din sudul Moldovei şi o vor apăra cu armele în mână. 

Dacă acest lucru se va întâmpla, răspunsul Kremlinului la mutările pe care le fac americanii ar fi unul important. Foarte aproape de frontiera Uniunii Europene, un nou conflict armat ar însemna că politicile de securitate dezvoltate de europeni sunt egale cu zero.

 

Atunci când decidenţii de la Burxelles nu pot oferii Moldovei şi Ucrainei o viitoare extindere, când mutările Kremlinului ameninţă suveranitatea şi integritatea acestor state, şi când se îndesesc vizitele americanilor  în acest spaţiu, e semn că avem de a face cu începutul unor mari schimbări. E clar că decidenţii americani iau în calcul o viitoare extindere a Alianţei Nord Atlantice. Cu siguranţă, Ucraina va deveni membru al NATO.