DOMNULE LAZĂR, VOM AVEA GAZ LA TOAMNĂ ?

Săptămâna viitoare, după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Parlamentul de la Chişinău va trece la ratificarea lui; anunţul a fost făcut de președintele legislativului moldav, Igor Corman, în cadrul unei vizite de lucru în sudul Republicii Moldova. „După semnare, Acordul de Asociere va ajunge imediat în Parlament. Voi propune să fie examinat în regim de urgență în cadrul procedurilor legislative și îl voi înainta spre ratificare săptămâna viitoare”, a spus Igor Corman. 

Anterior, vicepreşedintele legislativului moldovean, Liliana Palihovici, declara că deputaţii moldoveni vor ratifica documentul abia în luna iulie.

Comuniştii moldoveni au anunţat între timp că nu vor vota pentru ratificarea Acordului de Asociere. Ei au motivat că documentul vine în contradicție cu mai multe articole din Constituţie și contravine intereselor Republicii Moldova.

De unde vine graba politicienilor moldoveni  pentru ratificarea de urgenţă a acestui document ?

Liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, a dat răspuns la această întrebare. Potrivit domniei sale, politicienii moldoveni văd că există acţiuni care vin să pună piedici semnării acestui Acord.  „Există acţiuni concentrate îndreptate înspre Republica Moldova. Anumite formaţiuni politice moldoveneşti par a avea posibile angajamente cu forţe politice din exteriorul ţării care nu doresc ca Moldova să semneze acest Acord. Cu cât mai repede vom semna şi ratifica acordul, cu atât mai mai mult vom reuşi să securizăm procesul de integrare europeană pentru viitor”, a spus liderul democrat .

Domnul Lupu nu vorbeşte degeaba. Angajamentul unor forţe politice moldoveneşti faţă de Federaţia Rusă există şi se manifestă printr-o susţinere financiară constantă dar şi prin desele declaraţii politice făcute de Moscova. De curând, președintele Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare al Federației Ruse, Feodor Lukianov, a declarat că, după semnarea Acordului, Moldova ar trebui să își facă griji pentru regiunea transnistreană şi cea găgăuză. „În condițiile în care oficialii de la Chişinău semnează documentul de asociere, apar două întrebări: cum va integra Chișinăul regiunea de peste Nistru în Moldova şi ce vor face moldovenii cu regiunea găgăuză, care în luna ianuarie a decis că vor ieşi din componenţa statului moldovean dacă acesta se integrează în Uniunea Europeană?”, s-a întrebat oficialul rus. Şi viceministrul rus al Economiei, Alexei Lihaciov, a avertizat recent Moldova, afirmând că, în cazul în care va semna Acordul cu UE, relațiile economice cu statele din Comunitatea Statelor Independente se vor deteriora. 

Înştiinţarea făcută de domnul Lihaciov merită a fi luată în seamă. Degradarea relaţiilor economice moldoveneşti cu Rusia s-ar înscrie în contextul sancţiunilor pe care déjà Moscova le întreprinde împotriva Ucrainei. Cea mai dură dintre aceste sancţiuni ţine de sistarea livrărilor de gaze naturale către Kiev, Gazprom furnizând doar necesarul de gaze destinat consumatorilor europeni. Decizia a fost luată ca urmare a refuzului repetat al părţii ucrainene de a plăti o factură de aproape cinci miliarde de dolari.  Dacă până la consumarea rezervelor subterane de gaz, Kievul nu va găsi o sursă alternativă, Europa, dar şi Moldova, la începutul iernii va avea mari dureri de cap. 

Aici se află cheia descifrării grabei cu care politicienii moldoveni vor să ratifice documentul de asociere la Uniunea Europeană. Chiar dacă ministrul economiei, Valeriu Lazăr, afirmă că Republica Moldova nu este în acest moment afectată de întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina, se pare că viitorul nu are culori luminate.

Posibila agravare a relaţiilor economice cu Federaţia Rusă şi o eventuală întrerupere a gazelor desinate Moldovei pot fi măsuri suficiente pentru a reduce din optimismul european al legislatorilor moldoveni. Sunt de acord cu domnul Lupu, care ne sfătuie să nu lăsăm pe mâine ce se poate face azi. Dar pentru ca 
în pragul iernii să nu avem dureri de cap, domnul Lazăr ar trebui să se ducă mai des pe şantierul gazoductului Iaşi – Ungheni - să se asigure că lucrările se desfăşoară în graficul stabilit.  Și poate va întreba antrepenorul când va începe lucrările de traversare subacvatică a râului Prut. Și poate începe a scutura buzunarele - să găsească banii necesari pentru pompele care ar trebui să introducă gazul românesc în ţevile moldoveneşti. Sunt sigur că ele ar trebui să fie de mare putere –  ţara-i mică, dar orgoliile sunt mari.