SIS-UL, ROGOZIN ȘI PROVOCAREA GĂGĂUZĂ

La 2 septembrie, autoritățile separatiste de la Tiraspol sărbătoresc 23 de ani de la formarea  Republicii Moldovenești Nistrene. După ridicarea festivă a steagului regiunii separatiste, începând de la orele zece, autoritățile de la Tiraspol vor primi salutul unităților armate care vor defila prin piața Suvorov. Pe străzile capitalei nerecunoscutei republici, au apărut deja panouri stradale cu inscripția „23 de ani împreuna cu Rusia", pe care mai apar imagini cu liderul transnistrean, Evgheni Șevciuk și vicepremierul rus, Dmitri Rogozin. Mediile de informare afirmă că autoritățile regiunii transnistrene îl așteaptă în vizită pe oficialul rus pentru a sărbători împreună evenimentul. La rândul său, oficialul rus a anunțat că va veni în Republica Moldova pe 1 și 2 septembrie, dar nu este clar în ce zi se va afla acesta la Tiraspol.

 Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, a declarat presei de la Chișinău că  domnia sa a fost cel care l-a invitat pe Rogozin la Chişinău: "Rogozin va sosi în R. Moldova pe 2 septembrie, după amiază, şi se va afla la Chişinău. Vine la invitaţia mea, am stabilit anterior că ar fi bine să avem noi doi întrevederi, în calitate de copreşedinţi ai comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică, nu de la o şedinţă la alta, doar o dată pe an".  Potrivit lui Lazăr vor fi puse în discuţie subiectele relaţiilor bilaterale dintre cele două state, în primul rînd cele legate de comerţ şi agenda energetică. 

 În același timp, în regiunea autonomă Gagauz Yeri, după începerea discuțiilor referitoare la inițierea unui referendum cu privire la ieşirea autonomiei din componenţa Moldovei, printr-un comunicat de presă al Adunării Populare a Găgăuz Yeri, Ministerul de Interne a fost acuzat că, din considerente politice, exercită presiuni asupra deputaţilor locali. Parlamentarii de la Comrat au adoptat această poziţie după ce poliţia a încercat să-l reţină pe colegul lor Ivan Burgudji.

Pretențiile secesioniste ale deputaților din Parlamentul local al Gagauz Yeri, sunt bine cunoscute de către conducerea statului moldovean. La vremea sa, în perioada 1998 – 2000, aflat în funcția de președinte  al Parlamentului Republicii Moldova, Dumitru Diacov a trebuit să facă față unor astfel de provocări. În anul 2008, guvernarea Tarlev, a avut și ea de furcă cu pretențiile secesioniste ale Comratului.  Atunci, pretinsul disident gagauz Ivan Burgudji declara agenției Regnum că puterea de la Chișinău ar desfășura un genocid la adresa poporului găgăuz.

Liderii politici găgăuzi, unii dintre ei, conectați la structurile inteligente al Federației Ruse ori ale fostei URSS, au cerut permanent creșterea nivelului lor de reprezentare în structurile politice naționale ale Moldovei. Printre cei care s-a aflat în fruntea acestui curent de opinie au fost, Dumitru Croitor, Mihail Kendighelean, Ivan Burgudji. Aceștia la 24 februarie 2002 au obstucționat referendumul de revocare din funcție a guvernatorului Dumitru Croitor. În ziua respectivă, la îndemnul lui Burgudjii, majoritatea secțiilor de votare au fost închise, autoritățile locale (executive) din autonomie luând în acest fel măsuri pentru neparticiparea la vot al cetățenilor. Pentru aceste acțiuni ulterior celor trei le-au fost intentate dosare penale, instanța de judecată condamnându-l la închisoare doar pe Ivan Burgudji, celelalte dosare fiind mai târziu clasate.

Potrivit surselor istorice publice, inițiativele secesioniste ale regiunii găgăuze și crearea unei „Republicii Găgăuze” separate de RSS Moldovenească, nu a fost o opţiune a populaţiei găgăuze după cum se încearcă în prezent a se specula, ci un proiect coordonat direct de către Direcţia Principală de Informaţii a Armatei Sovietice (GRU) şi agentura sovietică infiltrată în regiune pentru a bara cursul spre autodeterminare al Moldovei. 

Din aceste considerente persistă opinia, că în preajma vizitei lui Rogozin în Republica Moldova, încercările propagandistice ale domnului Ivan Burgudji, de a interpreta încercarea de reținere a sa drept „presiune politică”, par a fi o tentativă de muşamalizare a apartenenţei domniei sale la structuri inamice integrării europene a Republicii Moldova. 

Intensificarea revendicărilor aleșilor din Parlamentul local de la Comrat, este în strânsă legătură cu evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale moldo-române. Aflarea delegației române în frunte cu premierul Victor Ponta la Chișinău, pentru a sărbătorii alături de omologul său moldovean, Ziua Independenței, a fost un motiv în plus pentru inițierea provocării găgăuze.

Cu o sumbra perspectivă a dezvoltării unor procese secesioniste în sudul Republicii Moldova și a instituirii unui embargou pentru produsele agricole moldovenești pe piața Federației Ruse, totul ca răspuns pentru hotărârea de a nu derapa de la drumul european, autoritățile de la Chișinău sunt puse în situația de a face dovada unei echilibristici de înaltă clasă. 

La începutul verii, în regiunea autonomă Găgăuz Yeri, au fost colectate 5.000 de semnături în susţinerea desfăşurării unui referendum privind racordarea legislaţiei naţionale la Legea despre statutul juridic special al autonomiei. În caz contrar, în 2015, în Găgăuzia ar urma să fie organizat un referendum cu privire la separarea regiunii de Republica Moldova. 

Știe oare conducerea Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova despre activitățile secesioniste din sudul Republicii Moldova? Au elaborat domniile lor scenarii de răspuns acestor provocări la adresa statalității moldovene ori lucrurile se vor cârpi, ca de obicei, din mers? Și poate ar fi cazul ca viitoarea ședință a Consiliului Suprem de Securitate să fie dedicată provocărilor găgăuze - ce spuneți domnule președinte Timofti?